Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița
Parte din Participării României la
Primul Război Mondial
Le général Averescu, commandant du 1er corps d'armée roumain.jpg
Generalul Alexandru Averescu
comandantul Armatei 2
Informații generale
Perioadă 25 noiembrie/8 decembrie - 30 noiembrie/13 decembrie 1916
Locație aliniamentul râurilor Cricov - Ialomița
Rezultat Victoria trupele Puterilor Centrale
Modificări teritoriale Muntenia
Beligeranți
Flag of Romania.svg România
Flag of Russian Empire for private use (1914–1917) 3.svg Imperiul Rus
Flag of the German Empire.svg Imperiul German
Naval Ensign of Bulgaria (1878-1944).svg Regatul Bulgariei
Ottoman flag.svg Imperiul Otoman
Conducători
Flag of Romania.svg General Constantin Prezan
Flag of Romania.svg General Alexandru Averescu
Flag of Romania.svg General Ioan Istrate
Flag of the German Empire.svg General August von Mackensen
Flag of the German Empire.svg General Erich von Falkenhayn

Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița s-au desfășurat între 25 noiembrie/8 decembrie - 30 noiembrie/13 decembrie 1916 și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor române de către trupele Puterilor Centrale.

Luptele s-au desfășurat imediat după Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale. Obiectivul comandamentului român era de a întîrzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe pe linia de rezistență Râmnicu SăratViziruDunărea.

După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.

Contextul operativ strategic[modificare | modificare sursă]

Ocuparea Munteniei, noiembrie-decembrie 1916

Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.[1]:pp 491-494

Forțe participante[modificare | modificare sursă]

Dispozitivul forțelor române[modificare | modificare sursă]

Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele Grupului de armate general Prezan, format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și Grupul Istrate - format din rămășițele Grupului de manevră și ale Grupului Apărării Dunării, comanadat de generalul Ioan Istrate.[1]:p. 491

Dispozitivul forțelor germane[modificare | modificare sursă]

Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu Grupul Kraft în stânga, în regiunea muntoasă și Grupul Morgen în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Călărași - Slobozia - Brăila.[2]:p. 522

Comandanți[modificare | modificare sursă]

Comandanți români[modificare | modificare sursă]

Comandant al Armatei 1 - General de divizie Constantin Prezan
Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu
Comandant al Grupului Istrate - General de brigadă Ioan Istrate

Comandanți ai Puterilor Centrale[modificare | modificare sursă]

Comandanț al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen
Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn[3]:pp. 183-184

Planurile de operații[modificare | modificare sursă]

Desfășurarea acțiunilor militare[modificare | modificare sursă]

Rezultate și urmări[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  2. ^ Constantin, Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  3. ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dabija, Gheorghe(general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936
  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol. I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1936
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]