Mihail Schina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mihail Schina
1917 - General Mihail Schina 1.jpg
Date personale
Născut 14 iunie 1867
București, România Modificați la Wikidata
Decedat 1945, 78 de ani[1]:p. 247
București, România Modificați la Wikidata
Părinți Constantin Eustache și Elena (născută Procopie-Filitti)[1]:p. 246
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
comandant al Diviziei 1 Cavalerie
În funcție
Monarh Ferdinand I
Prim-ministru Ion I. C. Brătianu
Studii Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1886 - 1888)
Școala Superioară de Război din Torino (1898 - 1900)
Activitate
Ramura Cavalerie - Semn de arma.png Cavalerie
Gradul Sublocotenent (1888)
Locotenent (1893)
Căpitan (1898)
Maior (1907)
Locotenent-colonel (1911)
Colonel (1914)
General de brigadă (1917)
General de divizie (1921)[2]
A comandat 1917-1918 - comandant al Diviziei 1 Cavalerie
Bătălii / Războaie Al Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1918)
Operațiile militare postbelice (1918-1920)
Decorații și distincții
Decorații Ordinul Coroana României ()
Ordinul național „Steaua României” (Modificați la Wikidata

Mihail Schina (n. 14 iunie 1867, București - d. 1945, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mihail Schina a fost al doilea copil - dintr-o sarcină gemelară - al cuplului Constantin-Eustache și Elena Schina. Tatăl său a fost prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. A avut trei frați: Albert Alexandru - fratele geamăn, mort în 1900 (căpitan), Eustațiu (1863-1919) și Gheorghe (1872-1936).[1]:p. 246

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie.[4][5][6][7]

În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz. La 28 octombrie/11 noiembrie 1918 Divizia 1 Cavalerie este remobilizată, generalul Mihail Schina fiind numit comandant al acesteia, rămânând în fruntea acesteia până la 1 iulie 1919.[3]

Pentru modul în care și-a susținut ideile și convingerile, a intrat în câteva ocazii în conflict cu superiorii săi. În toamna anului 1917 a fost în conflict cu șefii săi ierarhici - generalul Arthur Văitoianu (comandantul Corpului IV Armată) și generalul Nicolae Sinescu (inspectorul general al cavaleriei) - pe problematica înzestrării și misiunilor trupelor de cavalerie. În mai 1919 este acuzat de incompetență și insubordonare, fiind înlocuit de la comanda Diviziei 1 Cavalerie și anchetat de o comisie special numită în acest sens, fiind absolvit de acuzații. Afectat de aceste lucruri, își dă demisia din armată la 1 octombrie 1921. Rezoluția de pe raportul său de pensionare menționează: Un prea bun ofițer general. Este de regretat plecarea sa din serviciul activ al armatei.[8]:p. 2234

În 1934 este trecut în poziția de retragere.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Necesitatea reorganizării infanteriei de Căpitan M. C. Schina. București (Tip. Clemența),1905
  • Războiul și femeia. Conferință ținută la Roman în ziua de 19 ianuarie 1913 de Lt. Colonel Schina pentru sporirea fondului Societății Crucea Roșie din România. Roman (Tip. Leon Friedmann), 1913[9]
  • Amintiri și învățăminte, București, 1914
  • O schiță a armatei române de mâine. Din învățămintele războiului și psihologia individului, Tipografia Serviciului Geografic, București, 1920
  • Fragmente de organizare militară. A. Cavaleria, Editura Cartea Românească, București, 1934
  • Pax, Sibiu, 1934
  • Debuturile strategiei, Tipografia cavaleriei, Sibiu, 1934
  • Mackensen vorbește, Institutul de arte grafice „Lupta”, N. Stroilă, București, 1939[8]:p. 2235

Decorații[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
  2. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  3. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  7. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
  8. ^ a b Petre Otu, Teofil oroian, Ioan Emil, Personalități ale gândirii militare românești, vol. I, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1997
  9. ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera S, accesat la 10 aprilie 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]