Regatul Serbiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Regatul Serbiei
Serbia
Краљевина Србија
Kraljevina Srbija
Civil Flag of Serbia.svg Flag of the Kingdom of Montenegro.svg 1882 – 1918 Flag of the Kingdom of Yugoslavia.svg
Drapel Stemă
Drapel Stemă
Imn național
Bože Pravde
Harta Regatului Iugoslaviei înainte de Primul război mondial
Harta Regatului Iugoslaviei înainte de Primul război mondial
Capitală Belgrad
Guvernare
Formă de guvernare Monarhie constituțională
Rege  
 - 1882–1889 Milan Obrenović IV
 - 1889–1903 Aleksandar Obrenović
 - 1903–1918 Petru I Karađorđevici
Legislativ National Assembly[*]
Istorie
Fondare 1882
Campania sârbă (Primul război mondial) august 1914
Aderare la Iugoslavia 1 decembrie 1918
Economie
Monedă Dinar sârbesc

Regatul Serbiei sârbă Краљевина Србија, Kraljevina Srbija a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882. Principatul Serbiei era guvernat de Casa Karađorđevici începând din 1817 (uneori fiind înlocuit de Casa Obrenovici). Principatul, suveranul Porții, a expulzat toate trupele otomane până în 1867, de facto asigurându-și independența. Congresul de la Berlin din 1878, recunoscuse oficial independența Principatului Serbiei.

În afacerile internaționale, Regatul Serbiei a fost predecesorul legal al Iugoslaviei, care a fost înființat după Primul război mondial la Conferința de Pace de la Versailles din 1919. Cu toate acestea, pe plan intern Regatul Serbiei a încetat să mai existe în 1918, când împreună cu Regatul Muntenegrului s-au unit cu Statul slovenilor, croaților și sârbilor pentru a fonda Regatul sârbilor, croaților și slovenilor.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Regatul a luptat câteva războaie, printre care și Războiul sârbo-bulgar din 1885, Războaiele balcanice din 1912–1913 (Primul război balcanic în 1912–1913 și Al doilea război balcanic în 1913). A câștigat prima victorie aliată a primului război balcanic în 1914, dar în 1915 a fost ocupat de o alianța externă formată din trupele austro-ungare germane, și bulgare. După sfârșitul războiului, acesta s-a unificat cu Regatul Muntenegrului, și cu perioada scurtă a Statului slovenilor, croaților și slovenilor pentru a înființa Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, iar mai târziu cunoscut cu numele Regatul Iugoslaviei.

Domnitori[modificare | modificare sursă]

Milan Obrenovici, regele Serbiei

În ciuda existenței sale relativ scurte, Regatul Serbiei a fost condus de două dinastii: Casa de Obrenovici și de Casa de Karađorđevici. Regele Milan Obrenovici a domnit de la 6 martie 1882 până pe 6 martie 1889, când a abdicat. El a fost urmat de fiul său, Alexandru I, care a domnit de la 6 martie 1889 până pe 11 iunie 1903, când a fost asasinat de un grup de ofițeri. Asasinarea cuplului regal (regele și regina Draga) de către Mâna Neagră a șocat Europa. Acest lucru a deschis calea pentru descendenții familiei Karađorđe (Karageorge), considerată ca fiind dinastia care a alungat robia turcă, de a reveni la tron. Inițial Petru Karađorđevici nu a acceptat coroana, fiind dezgustat de lovitura de stat organizată de Mâna Neagră. Cu toate acestea a acceptat să devină rege al Serbiei, unde a domnit de la 15 iunie 1903 până la 1 decembrie 1918, ziua proclamării Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Orașe[modificare | modificare sursă]

Istoria Serbiei
Stema Serbiei
Acest articol este parte a unei serii
Serbia Preistorică
Cultura Starčevo
Cultura Vinča
Moesia
Originile sârbilor
Serbia Medievală
Rascia
Doclea
Zeta
Zachlumia
Travunia
Țaratul Sârb
Serbia moravă
Bătălia de la Kosovo
Despotatul Serbiei
Serbia otomano-habsburgică
Prima Serbie Habsburgică
A doua Serbie Habsburgică
Serbia Revoluționară
Serbia Modernă
Principatul Serbiei
Regatul Serbiei
Campania din Serbia
Regatul Iugoslaviei
Serbia (1941–1944)
Republica de la Užice
RS Serbia
RF Serbia
Serbia și Muntenegru
Serbia

Portal Serbia
 v  d  m 
Sediul central al Universităţii de la Belgrad din 1890

Cele mai mari orașe din Regatul Serbiei (conform statisticilor populației din 1910-1912), au fost:

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]