Nicolae Rujinschi
| Nicolae Rujinschi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 19 iulie 1864 |
| Decedat | 1946, 82 ani București, România  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | ofițer |
| Limbi vorbite | limba română |
| comandant al Diviziei 7 Infanterie | |
| În funcție | |
| 1916 - 1918 | |
| Monarh | Ferdinand I |
| Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
| Studii | Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1884 - 1886) Școala Superioară de Război |
| Activitate | |
| Gradul | Sublocotenent (1886) Locotenent (1891) Căpitan (1896) Maior (1907) Locotenent-colonel (1911) Colonel (1914) General de brigadă (1917)[1] |
| A comandat | 1916-1918 - comandant al Diviziei 7 Infanterie |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Coroana României () Ordinul național „Steaua României” () Ordinul Mihai Viteazul () Ordinul Ferdinand I |
Modifică date / text  | |
Nicolae Rujinschi - ortografiat uneori și ca Nicolae Rujinski - (n. 15 iunie 1864 - d. 1946, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campaniile anilor 1916 și 1917.[2]
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Brigada 39 Infanterie în campania anului 1916.
- „Pentru vitejia și avântul remarcabil cu care a condus Brigada în luptele din Dobrogea, Transilvania, Văile Slănicului și Oituzului, în 1916. În luptele de la Arabagi și Hârja, fiind copleșit de forțele superioare ale inamicului, s-a pus în fruntea luptătorilor ce a putut să adune dinprejur și cu carabina în mână a contraatacat pe inamic respingându-l.”
- Înalt Decret no. 1630 din 30 decembrie 1917[3]:p. 120
Cariera militară
[modificare | modificare sursă]După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Nicolae Rujinschi a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 15 Infanterie sau comandant al Brigăzii 38 Infanterie.[4][5][6][7]
În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 7 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916 - 30 august 1917, comandant al Diviziei 9 Infanterie, în perioada 31 august 1917 - 22 mai 1918 și comandant al Diviziei 12 Infanterie, în perioada 22 mai 1918 - 28 octombrie 1918 distingându-se în cursul Bătăliei de la Mărăști din anul 1917.[2]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Curs de topografie neregulată sau de campanie predat la școla de oficeri de Căpitan N. Rujinschi, Tipografia Voința Națională, Bucuresci, 1901
- Curs de topografie regulată predat la Scóla de oficeri de Căpitan N. Rujinschi. Tipografia Voința Națională, Bucuresci, 1900
- Elemente de topografie de campanie și cetirea hărților. [De] Locot.-Colonel N. Rujinschi. Ed. II. Atelierele Grafice Flacăra, București, 1913[8]
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1904) [1]:p. 435
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 30 februarie 1917[3]:p. 120- Ordinul Ferdinand în grad de Mare Ofițer
- Ordinul Sfinților Mauriciu și Lazăr în grad de Mare Ofițer (Italia)
- Ordinul Leului Alb în grad de Mare Cavaler (Cehoslovacia)[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
- ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera R, accesat la 14 aprilie 2015
- ^ Nicolae Rujinski[nefuncțională], accesat la 14 aprilie 2015
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României
- Bătălia de la Mărăști
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
