Ion Jalea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Ion Jalea
Ion Jalea (cropped).jpg
Ion Jalea
Date personale
Născut19 mai 1887
Casimcea, România
Decedat7 noiembrie 1983, (96 de ani)
București, Republica Socialistă România
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticsculptură
StudiiAcademia de Arte Frumoase din București, Academia Julian
PregătireFrederik Storck, Dimitrie Paciurea, Antoine Bourdelle
Profesor pentruIosif Fekete
Mișcare artisticăTinerimea artistică
Opere importante1. „Arcaș odihnindu-se
2. Statuia lui George Enescu
3. „Dragoș Vodă și Zimbrul”
Premii1. Premiul de Stat
2. Artist al Poporului

Ion Jalea (n. ,[1][2][3] Casimcea, Tulcea, România – d. ,[1][2][3] București, România[4]) a fost sculptor, sculptor monumentalist și pedagog român, membru titular al Academiei Române.

A luptat în Primul Război Mondial și și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta.[5]

Biografie[modificare | modificare sursă]

După ce absolvă în 1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck și Dimitrie Paciurea. Își desăvârșește formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) și - în același an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcționat ca președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică.

În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compoziția Arcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926 .

În data de 19 martie 2009, Președintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă "Arcaș odihnindu-se", sculptură de Ion Jalea, donație a statului român către Curtea de Justiție din Luxemburg.[6][7]

Sculpturi[modificare | modificare sursă]

Lupta lui Hercule cu Centaurul (1925)
Statuia lui Spiru Haret, executată în 1935 de Ion Jalea din marmură de Carrara
Statuia lui George Enescu, instalată pe peluza din fața Operei Naționale București (1971)
Muzeul Memorial „Ion Jalea”, Constanța

Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985. [20]

Mausoleul de la Mărășești[modificare | modificare sursă]

Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 - 1938, după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.[21] Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.

Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu.

Arhitectul și sculptorul Emil Wilhelm Becker, sculptor al Casei Regale, a avut o contribuție însemnată la realizarea Mausoleului, pentru care, în anul 1924, a realizat toate sculpturile din capelă și din interiorul criptei.[22]

Distincții[modificare | modificare sursă]

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”.[23]

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[24]
  • medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[24]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b https://rkd.nl/explore/artists/41589, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Ion Jalea (în engleză), RKDartists 
  3. ^ a b Ion Jalea, Grove® Dictionary of Art 
  4. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  5. ^ Primul Război Mondial, ignorat în arta românească
  6. ^ Comunicat de presă NR. 23/09
  7. ^ Copie a unei lucrări de Ion Jalea, dezvelita la Luxemburg
  8. ^ Jalea, Ion. Căderea îngerilor
  9. ^ Căderea lui Lucifer
  10. ^ România Liberă: Avocatul care i-a scăpat pe țărani de cămătari, articol de Dan Gheorghe, 7 decembrie 2010
  11. ^ Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor
  12. ^ Zelul demolator al proletcultismului
  13. ^ Ștefan Cazimir: Lista lui Petrovici
  14. ^ Globalizare și identitate națională
  15. ^ Sculptura la Tulcea
  16. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 86
  17. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 89
  18. ^ Statuia ecvestra a lui Decebal
  19. ^ Monumentul Unirii, Focsani, Piata Unirii
  20. ^ Ion Jalea - aniversarea a 116 ani de la naștere
  21. ^ Pe urmele eroilor uitati, 18 iulie 2006, Lucian Vasilescu, Descoperă, accesat la 3 mai 2012
  22. ^ Povestea cariatidelor de pe Universitatea București
  23. ^ Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării
  24. ^ a b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Comarnescu - Ion Jalea (București, 1962)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]