Vasile Zottu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vasile Zottu
VasileZottu.jpg
Date personale
Născut14 noiembrie 1853
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat1916 (63 de ani)
București, România Modificați la Wikidata
PărințiIon și Polixenia Zottu
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
șef al Marelui Cartier General
În funcție
MonarhFerdinand I
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
StudiiȘcoala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1873 - 1875)
Activitate
RamuraGeniu - semn de arma.png Geniu
GradulSublocotenent (1875)
Locotenent (1878)
Căpitan (1880)
Maior (1887)
Locotenent-colonel (1890)
Colonel (1895)
General de brigadă (1904)
General de divizie (1911)[1]
A comandatșef al Statului Major General, (31 martie - 18 noiembrie 1911 și 1 aprilie 1914 - 14 august 1916)
- șef al Marelui Cartier General, (1916)
Bătălii / RăzboaieRăzboiul de independență (1877-1878)
Al Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1916)
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia Apărătorii Independenței ()
Ordinul Coroana României ()
Medalia Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 ()
Crucea Trecerea Dunării ()
Ordinul național „Steaua României” ()
Ordinul Coroana României ()
Ordinul național „Steaua României” ()
Ordinul Virtutea Militară (Modificați la Wikidata

Vasile Zottu (n. 14 noiembrie 1853, București - d. 12 noiembrie 1916, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit nominal (fără a o exercita efectiv) funcția de șef al Marelui Cartier General în prima parte a campaniei anului 1917.[2]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Vasile Zottu a participat la Războiul de Independență, comandând un pluton din Compania 3 Geniu. Ulterior a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu, a Serviciului geniului din Corpul 2 Armată sau în Administrația Centrală a Războiului. Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie.[3]:p. 74

În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef al Statului Major General, între 31 martie - 18 noiembrie 1911 și 1 aprilie 1914 - 14 august 1916.[4]:p. 432[5]:p. 12[6]:p. 121

La 1 aprilie 1914, a fost trecut în rezervă pentru limită de vârstă, fiind concentrat în aceeași zi ca șef al Marelui Stat Major, iar la 15 august 1916, mobilizat ca șef al Marelui Cartier General. Comanda sa a fost doar una nominală, fiind în imposibilitatea exercitării ei din cauza bolii de care suferea, conducerea efectivă a Marelui Cartier General fiind exercitată de subșeful acestuia, generalul Dumitru Iliescu. S-a sinucis la data de 12 noiembrie 1916 în locuința sa din București, din strada N. Golescu nr. 1-3 (Str. C.A. Rosetti nr.7 - fostă Clemenței).[3]:p. 74

Motivele sinuciderii sale sunt controversate. Generalul istoric Radu R. Rosetti îl caracteriza pe generalul Zottu ca fiind „un om de bine, cu simțământul onoarei foarte dezvoltat, cum a dovedit și prin sinuciderea sa după dezastrul de la Turtucaia”.[7]:p. 102

O altă ipoteză este că Generalul Zottu s-a sinucis fiind-că a fost bănuit că, prin unele activități ale sale, ar fi favorizat transmiterea către inamic a „Planului de campanie al Armatei Române”, numele său aflându-se pe celebra „listă a lui Günther”, alături de numele celor care au colaborat cu Puterile Centrale. Prim-ministrul Ion I. C. Brătianu ar fost informat de aceste scurgeri de informații, l-a păstrat nominal ca șef al Marelui Stat Major pe generalul Zottu, pentru a nu avea neplăceri cu Puterile Centrale, dar a însărcinat o altă persoană, respectiv pe generalul Dumitru Iliescu, cu pregătirea armatei pentru război. Ion G. Duca considera însă că „generalul Vasile Zottu era vădit nepotrivit pentru un loc de așa mare răspundere”.[8]:p. 24

Decorații[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  2. ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  3. ^ a b c Teofil Oroian, Gheorghe Nicolescu, Valeriu-Florin Dumitrescu, Alexandru Oșca, Andrei Nicolescu, Șefii Statului Major General Român (1859 – 2000), Fundația „General Ștefan Gușă”, Editura Europa Nova, București, 2001
  4. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  7. ^ General Radu R. Rosetti - Mărturisiri (1914-1919), Editura Modelism, București, 1997
  8. ^ Ion G. Duca, Memorii, vol. III, Războiul, Partea I (1916-1917), ediție și indice de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1994

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
gen. Ion Istrati
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române
31 martie18 noiembrie 1911

Succesor:
gen. Alexandru Averescu


Predecesor:
gen. Constantin Cristescu
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române
1 aprilie 191425 octombrie 1916

Succesor:
gen. Dumitru Iliescu