Mihail Săulescu
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Mihail Săulescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România[1] |
| Decedat | (28 de ani) Predeal, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | redactor[*] poet dramaturg |
| Limbi vorbite | limba română[2] |
Modifică date / text  | |
Mihail Săulescu (n. , București, România – d. , Predeal, România)[3] a fost un poet și dramaturg român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă. A scris și drame de factură expresionistă, dintre care cea mai cunoscută este Săptămâna luminată.
Viața și opera
[modificare | modificare sursă]Mihail Săulescu a fost al patrulea copil (din nouă frați) al căpitanului Nicolae Săulescu - luptător în Războiul de Independență al României din 1877 - și al Ecaterinei (n. Gaist) fiică al dirigintelui farmaciei Spitalului Brâncovenesc. Efectuează studiile liceale la Liceele "Sf. Sava" și "Matei Basarab" din București în perioada 1898-1903. Continuă studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar renunță în anul 1904. După o activitate de institutor în Gorj (1907), învățător suplinitor la Posada (1908) și redactor la revista Luceafărul de la Sibiu (1911), revine în București și lucrează succesiv ca redactor la Rampa (1911-1912), bibliotecar la Biblioteca populară "Socec" (1912-1913), funcționar la Ministerul Instrucțiunii Publice, impiegat la "Casa Școalelor" (1913), redactor la "Rampa nouă ilustrată" (1914).
Începe să scrie versuri încă în ultimele clase de liceu, astfel că în 1906 publică volumul Viersuri, cu o copertă ilustrată de fratele său mai mare, Eduard. A ales acest titlu arhaizant pentru a da o semnificație legată de „glasuri”, ”cântări”. Acest volum de poezii minore este pierdut, o teorie fiind că autorul l-a reneagă subit și a distrus toate exemplarele.[4]
Alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922). În anul 1914 apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului, spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut. Volumul Viața apărut în 1916 conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei.
Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1911 dar nu se declară adeptul nici unei grupări literare.
În 1916, după aflarea veștii că armata română a intrat în acțiune, se oferă voluntar. Poetul mai avea trei frați pe front. Este respins din cauza stării de sănătate șubrede, dar insistă de mai multe ori până când este admis în Regimentul 46 Infanterie din Divizia a 4-a a Armatei a II-a. [4]
La 30 septembrie 1916 cade eroic pe frontul de la Predeal[5], lăsând în manuscris volumul de versuri Cultul morților (ce urma să apară în 1916), un poem de mari dimensiuni intitulat Călătorii și două piese de teatru.[3]
Reflectare postumă
[modificare | modificare sursă]În septembrie 1921, are loc pe scena Teatrului Național din București premiera dramei Săptămâna luminată (tipărită în volum tot în acest an). Piesa, de factură expresionistă, învederează forța vizionară și posibilitățile de investigație psihologică ale autorului.
În revista Convingeri literare, din 1937, îi sunt analizate operele. În 1947 apare în colecția Scriitori români uitați, sub îngrijirea lui Eugen Jebeleanu, volumul Opere de Mihail Săulescu, o selecție reprezentativă pentru întreaga creație a autorului.
Din septembrie 1992, liceul din Predeal este numit în onoarea sa.
"Săptămâna luminată" în muzică
[modificare | modificare sursă]Pe baza unui libret întocmit de tenorul și regizorul de operă Constantin Pavel, dirijorul și compozitorul Nicolae Brânzeu compune muzica la această piesă de teatru răscolitoare. Opera "Săptămâna luminată" are premiera în 1943 pe scena Operei Nationale din București, la pupitrul dirijoral aflându-se însuși compozitorul. Din distribuție au făcut parte: renumita soprană dramatică Aca de Barbu, mezzosoprana Maria Snejina și basul Nicolae Secăreanu. Această lucrare muzicală este considerată prima operă românească de orientare expresionistă.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Biografie Mihail Săulescu
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române DBLR. M–Z. Pitești: Paralela 45. pp. 535–536.
- ^ a b Revista România Literară Anul XXI, nr. 8, joi 18 februarie 1988
- ^ „Almanah Luceafărul, 1984 | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.) - Dicționarul Scriitorilor români (Ed. Fundației Culturale Române, 1995-2000)
Vezi și
[modificare | modificare sursă] |
La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: |
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
.JPG)
.jpg)
.jpeg)
_Holzhauer_im_Wald_(Drei_Holzhauer_auf_Baum)_vor_Mai_1927,_%C3%96l-Leinwand,_115_x_186_cm,_unten_rechts_signiert.jpg)
