Tratatul de alianță dintre România și Antanta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Tratatul de la București (1916))
Jump to navigation Jump to search
Tratatul de alianță cu Antanta
Parte din Participării României la Primul Război Mondial
1916 - Tratatul politic 3.jpg
- Fila cu semnături
Informații generale
Perioadă 4/17 august 1916
Loc București, Regatul României
Beligeranți
Flag of Romania.svg Regatul României Antanta
Conducători
Flag of Romania.svg Ion I. C. Brătianu Flag of France.svg Contele de Saint Aulaire
Flag of Great Britain (1707–1800).svg Sir George Barclay
Flag of Russian Empire for private use (1914–1917) 3.svg Stanisław Koziełł Poklewski
Flag of Italy (1861-1946) crowned.svg Carlo Fasciotti

Tratatul de alianță a României cu Antanta a fost un acord internațional, secret încheiat între guvernul român și guvernele Antantei având ca obiect principal intrarea României în război, de partea acestei alianțe, pe timpul Primului Război Mondial. Acordul a fost semnat la 4/17 august 1916 la București, în locuința lui Vintilă Brătianu. de către Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri al României și reprezentanții diplomatici ai puterilor Antantei la București.[1]:pp. 257-258

Prevederi[modificare | modificare sursă]

La inițiativa lui Kitchener locotenent-colonelul Christopher Thomson, vorbitor fluent de franceză, a fost trimis la București în 1915 ca atașat militar britanic cu misiunea de a atrage România în război. Acolo a realizat rapid că România este nepregătită și slab înarmată iar dacă s-ar confrunta cu o luptă pe trei fronturi împotriva Austro-Ungariei, Turciei și Bulgariei ar deveni mai degrabă un risc decât un avantaj pentru aliați. Această opinie a fost respinsă de Whitehall iar el a semnat (cu rele presimțiri) o convenție militară cu România la 13 august 1916.

Tratatul avea două părți: un tratat politic (șapte articole) și o convenție militară (șaptesprezece articole). Guvernul român urma să declare război Austro-Ungariei pe 28 august (stil nou) cel mai târziu. În schimb, urma să primească următoarele teritorii:

  • Transilvania, Crișana și Maramureș, teritorii guvernate de Ungaria dar cu majoritate etnică românească și minorități maghiare și germane, cu granița vestică ajungând la râul Tisa.
  • Întregul Banat deținut de Ungaria, cu o populație mixtă maghiară, română, germană și sârbă.
  • Cea mai mare parte a Bucovinei (cu excepția părții la nord de râul Prut), guvernată de Austria-Ungaria, cu o populație majoritară românească

În articolul IV România s-a obligat să nu construiască fortificații opuse Belgradului și să-i despăgubească pe sârbi din Banat pentru proprietățile lor dacă emigrează din România întermen de doi ani de la încheierea păcii. În articolul V al convenției politice semnatarii au promis că nu vor face pace separată. Antanta a garantat României egalitatea de drepturi cu aliații săi la Conferința de pace în articolul VI din tratatul politic. Articolul VII obligă semnatarii să păstreze secretul convenției până la semnarea unei păci generale.

Conform convenției militare România urma să atace Austria-Ungaria din sud în timp ce Rusia s-a angajat să înceapă o ofensivă pe frontul austriac pentru a sprijini avansul românesc în Transilvania. Înaltul Comandament rus a promis că va trimite două divizii de infanterie și o divizie de cavalerie în Dobrogea pentru a proteja spatele frontului de un atac bulgar. Francezii și britanicii s-au angajat să înceapă o ofensivă pe frontul de la Salonic pentru a obliga Bulgaria să iasă din război.

[2]:p. 346

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ion G. Duca, Amintiri politice, vol. I, Jon Dumitru Verlag, München, 1981
  2. ^ Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tratatul de la București, 1916