Portal:Știință

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
modificare 

Portal Știință

S-IC engines and Von Braun.jpg

Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

Cele mai vechi rădăcini ale științei pot fi urmărite în Egiptul Antic și Mesopotamia în jurul anilor 3500-3000 î.Hr. Contribuțiile lor la matematică, astronomie și medicină au modelat filosofia naturală greacă a antichității clasice, prin care s-au făcut încercări formale de a oferi explicații ale evenimentelor din lumea fizică bazate pe cauze naturale.

După căderea Imperiului Roman de Apus, cunoștințele despre concepțiile grecești ale lumii s-au deteriorat în Europa de Vest în primele secole (400 până la 1000 d.Hr.) din Evul Mediu, dar au fost păstrate în lumea musulmană în timpul epocii de aur islamice. Recuperarea și asimilarea operelor grecești și a cercetărilor islamice în Europa de Vest din secolele X-XIII au reînviat „filosofia naturală”, care a fost ulterior transformată de Revoluția științifică ce a început în secolul al XVI-lea, deoarece ideile și descoperirile noi s-au îndepărtat de concepțiile și tradițiile grecești anterioare. Metoda științifică a jucat curând un rol mai important în crearea de cunoștințe și abia din secolul al XIX-lea multe dintre caracteristicile instituționale și profesionale ale științei au început să prindă contur, împreună cu schimbarea „filosofiei naturale” în „științe naturale”.

Știința modernă este de obicei împărțită în trei ramuri majore care constau în: științele naturii (de exemplu, biologie, chimie și fizică), care studiază natura în sensul cel mai larg; științele sociale (de exemplu, economie, psihologie și sociologie), care studiază indivizi și societăți; și științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică), care studiază concepte abstracte. Există un dezacord dacă științele formale constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice. Disciplinele care folosesc cunoștințele științifice existente în scopuri practice, precum ingineria și medicina, sunt descrise drept științe aplicate.

modificare 

Articolul zilei

Deplasarea spre roşu şi deplasarea spre albastru

În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o creștere a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice.

Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția opusă față de lumina roșie.

modificare 

Imaginea zilei

Credit: Apollo 11, NASA

Partea îndepărtată a Lunii, fotografiată de echipajul lui Apollo 11. Cel mai mare crater care apare în imagine este craterul Daedalus.

modificare 

Categorii

modificare 

Biografie selectată

Richard Phillips Feynman (11 mai 1918 – 15 februarie 1988) a fost unul dintre cei mai influenți fizicieni americani ai secolului XX, unul dintre cei care au extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice pentru care a primit Premiul Nobel în 1965, împreună cu Julian Schwinger și Shin-Ichiro Tomonaga.

Feynman a dezvoltat o schemă de reprezentare picturală folosită pe scară largă pentru expresiile matematice care descriu comportamentul particulelor subatomice, care ulterior a devenit cunoscută sub numele de diagrame Feynman. În timpul vieții sale, Feynman a devenit unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință din lume. Într-un sondaj din 1999, format din 130 de fizicieni de vârf din întreaga lume, de revista britanică Physics World, el a fost clasat drept unul dintre cei mai mari zece fizicieni din toate timpurile.

modificare 

Știați că...

Lemur cu coadă inelară

  • ...că perioada de gestație a lemurului cu coadă inelară (foto) este de aproximativ 146 de zile?
  • ...că aerogelul are 15 înregistrări în Cartea Recordurilor pentru proprietățile materialului, inclusiv cel mai bun izolator și solidul cu densitatea cea mai mică?
  • ...că genul Entomocorus include o specie de pește-pisică care trăiește doar un an?
  • ...că distanța dintre Pământ și Soare poate varia între aproximativ 147.000.000 km (periheliu) și 152.000.000 km (afeliu), deoarece traiectoria pe care Pământul o descrie în jurul Soarelui este o orbită eliptică?
  • ...că gaura neagră supermasivă din centrul quasarului OJ287 cântărește de 18 miliarde de ori masa Soarelui, de șase ori mai grea decât deținătorul recordului anterior?
modificare 

WikiProiecte

modificare 

Lucruri pe care le poți face

modificare 

Alte Portaluri

modificare 

Asociația Wikimedia

Curăță memoria cache