Emanoil Manolescu Mladian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Emanoil Manolescu Mladian
1914 - Colonel Emanoil Manolescu Mladian 1.png
Date personale
Născut18 iulie 1867
Negrești, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat1934, 67 de ani[1]:p. 180
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
PărințiIoan și Maria (născută Hermeziu) Manolescu Mladian
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
comandant al Diviziei 10 Infanterie
În funcție
MonarhFerdinand I
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
StudiiȘcoala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1885 - 1887)
Școla de Război din Bruxelles, (1897 - 1898)
Activitate
GradulSublocotenent (1887)
Locotenent (1891)
Căpitan (1897)
Maior (1906)
Locotenent-colonel (1910)
Colonel (1913)
General de brigadă (1916)[2]
A comandat1916 - comandant al Diviziei 10 Infanterie
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916)
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Coroana României ()
Ordinul național „Steaua României” (Modificați la Wikidata

Emanoil Manolescu Mladian (n. 18 iulie 1867, Negrești, Imperiul Rus - d. 1934, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1916.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Emanoil Manolescu Mladian s-a născut la 18 iulie 1867 în Basarabia Rusă, în comuna Negrești, județul Chișinău. Părinții săi erau căpitanul Ioan Manolescu Mladian, fost aghiotant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și viitor om politic și Maria (născută Hermeziu). Părinții au divorțat în 1877, Emanoil rămânând în grija tatălui. Urmează studiile primare și gimnaziale la Iași, la Școala de băieți nr. 1 și Institutele Unite.[4]:p. 72

Se căsătorește la 5 noiembrie 1906 cu Maria Boțan.[4]:p. 73 Moare în 1934 fiind înmormântat la cimitirul Bellu Militar.[1]:p. 180

Cariera Militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Emanoil Manolescu Mladian a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 6 Infanterie, comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie, sau comandant al Școlii Superioare de Război.[5][6][7][8]

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Brigăzii 7 Infanterie, în perioada 14/27 august - 15/28 octombrie 1916 și comandant al Diviziei 10 Infanterie, în perioada 15/28 octombrie - 25 octombrie/7 noiembrie 1916, când i se ia comanda pentru modul defectuos în care a condus trupele din subordine în cursul Bătăliei de pe Valea Prahovei.[3][9]:p. 114

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Bulgaria militară în 1900. Resumat de date istorice, geografice, militare (cu 5 planșe și 6 crochiuri), [de Căpitan Manolescu-Mladian], 1901.
  • Exemple de exerciții și mișcări tactice cu grupa, plutonul și compania, [de Comandantul Regimentului, Colonel Mladian]. București (Tip. Universala, Iancu Ionescu), 1914.
  • Instrucțiuni pentru călătoria de tactică și geografie executată de promoțiile, a 2-a de ofițeri elevi ai școalei speciale, a 55-a de elevi ai școalei pregătitoare și a 3-a a școalei pregătitoare de ofițeri de rezervă, [de Locot. Col. Mladian]. București (Tip. Universala Iancu Ionescu), 1912.
  • Instrucțiuni, programe și directive relativ la exercițiile pe hartă făcute cu ofițerii de rezervă, [de Colonel Mladian]. București (Inst. Grafic Universala, Iancu Ionescu), 1913.

În colaborare:

  • Resumatul convorbirilor aplicative de Tactică Generală [arme combinate], întocmit de Maior Manolescu Mladian, Profesor cu colaborarea Căpitanilor: Manolescu I. și Uică N. Bucuresci (Autografia școalei [militară de Infanterie]), 1909.

Traduceri:

  • E. Bujak, Resboiul serbo-bulgar din anul 1885, Piatra Neamț, 1894.
  • Keim, Starea de azi a științei de a lupta, Iași, 1891.[10]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
  2. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  3. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ a b Lavinia Gheorghe, Un nume scos din neuitare: generalul de brigadă Emanoil Manolescu-Mladian, în „Tradiție, Istori, Armată”, Editura Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, București, 2014
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  7. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  8. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
  9. ^ General Radu Rosetti, Mărturisiri (1914-1919), Editura Modelism, București, 1997
  10. ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera M, accesat la 14 februarie 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]