Între două fronturi (1914-1918)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Între două fronturi (1914-1918)
Între două fronturi.jpg
Coperta ediției princeps a cărții Între două fronturi (1914-1918)
Informații generale
AutorDominic Stanca
SubiectParticiparea României la Primul Război Mondial
GenMemorialistică
Ediția originală
Limbaromână
EditurăEditura Patria din Cluj
Țara primei apariții România
Data primei apariții1935
Format originalTipăritură
Număr de pagini324

Între două fronturi (1914-1918) este un roman istoric, autobiografic, existențialist și de analiză psihologică scris de Dr. Dominic Stanca, medic militar de front în timpul Primului Război Mondial.[1]

Cartea are la bază pagini din jurnalul autorului din timpul războiului, dezvăluind experiența anilor de luptă în linia întâi.[1] În același timp, este o frescă exemplară a dramei românilor din Austro-Ungaria, târâți într-un război fratricid.[2]

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Cartea cuprinde două mai părți. Prima parte rememorează evenimentele din perioada petrecută pe Frontul de Est, succesivă perioadei petrecute ca medic militar la Viena, iar a doua parte descrie evenimentele petrecute pe Frontul din Italia.[3]

Scriere și publicare[modificare | modificare sursă]

Cartea a apărut la Cluj la Editura Patria în 1935 și a avut 324 de pagini.[3]

Receptarea operei[modificare | modificare sursă]

Lucrarea a primit în ședința din 10 ianuarie 1936 Premiul „I. Heliade Rădulescu” din partea Academiei Române.[4]

Analiză literară[modificare | modificare sursă]

Cartea aparține literaturii cu origine în tragica experiență a Primei Conflagrații Mondiale, literatură care s-a constituit într-un atac la eroismul mitizant și de paradă, specific perioadei anterioare anului 1914 și, a fost în fapt o pledoarie pentru pacifism.[5]

Documentarea realității[modificare | modificare sursă]

Absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, Dr. Dominic Stanca a fost în timpul Marii Conflagrații medic al Regimentului 3 Husari.[6]

Stil literar[modificare | modificare sursă]

Romanul constituie un document istoric fracționat în micronarațiuni memorialistice într-o manieră postmodernă, prin care paginile de jurnal ale autorului din timpul Marelui Război sunt conjugate cu interpretări memorabile ale trăirilor și sentimentelor, pe tema răului provocat de om împotriva semenului său. Războiul este văzut astfel ca un dezgustător și tragic complot împotriva ființei umane, iar textul autorului devine o curajoasă excursie într-o lume a zbuciumului sufletesc, protagonistul fiind suspendat între propria sa datorie ca militar și iubirea de neam. Acest zbucium aduce în lumină frământările adânci ale ființei scriitorului, dar relevă și o complexă geometrie interioară a personajului principal, geometrie capabilă să țină piept absurdului.[1]

Există două instanțe narative, zvârcolirile permanente ale eroului principal și ființa națională a românilor ardeleni periclitată și aflată în derivă.[1] Din text, se conturează disperarea celui obligat să-și închege o identitate personală autentică, în condițiile în care militarul a fost obligat împotriva voinței și principiilor sale să întoarcă arma împotriva confraților săi. Pe de altă parte, același text reconstituie imaginea identitară etnică a prsonajului, imagine care a fost subiectul consecințelor câtorva sute de ani de mutilare ideologică.[1]

Timpul – care alunecă pe furiș, se constituie într-un un suprapersonaj al romanului.[1]

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

Conform lui Paul Cernat, romanul lui Stanca despre Primul Război Mondial este remarcabil.[7]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Pirică, Lidia; O carte cât o istorie; Constelatii diamantine, Anul IV, Nr. 8 (36), August 2013; p. 42; accesat la 18 martie 2018
  2. ^ Munteanu, Cristian; Evocare Dominic Stanca la Muzeul Național al Literaturii Române — Evenimente; 25 ianuarie 2018; Muzeul Național al Literaturii Române; accesat la 18 martie 2018
  3. ^ a b Între două fronturi.../Dr. Dominic Stanca. – Cluj : Editura Patria, 1935, 324 p. — Memorie și cunoaștere locală; Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj; accesat la 18 martie 2018
  4. ^ Academia Română; Analele Academiei Române, Tom. LVI, ședințele din 1935-1936; Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională; București; 1937; p. 24; accesat la 19 martie 2018
  5. ^ a b Stănescu, Dorin; Cronicar prin memoriile Marelui Război. Romanele războiului: Balaurul; Historia; accesat la 18 martie 2018
  6. ^ Rînziș, Filofteia; Arhive personale și familiale, Volumul 2; Arhivele Naționale ale României; București; 2002; p. 220; accesat la 18 martie 2018
  7. ^ Cernat, Paul; Dominic Stanca — Evocări; 31 ianuarie 2018; Muzeul Național al Literaturii Române; accesat la 18 martie 2018

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Ciupercă, Livia; O carte cât o Istorie; Editura Pim; Iași; 2012, 2013