Sari la conținut

Cezar Petrescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cezar Petrescu

Romancierul Cezar Petrescu
Date personale
Născut1 decembrie 1892
Cotnari, Iași, România
Decedat9 martie 1961 (68 de ani)
București, Republica Populară Română
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
PărințiDimitrie Petrescu
Mirabela Petrescu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Ocupațieromancier, nuvelist, traducător, gazetar, redactor
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Drept a Universității din Iași
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabileÎntunecare
Membru titular al Academiei Române
Semnătură
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași – d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Membru titular al Academiei Române (din 1955).

Date biografice

[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu. Acesta era profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman (aflată în arealul actual al comunei Horia), unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903 (perioadă în care instituția se transformase în Școală Inferioară de Agricultură). A urmat liceul la Roman și apoi, la Iași, unde a susținut bacalaureatul în anul 1911. A obținut licența în drept în anul 1915.

Cezar Petrescu, scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.

Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul (1924) și Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938 - suprimate în 1940. Se afirmă ca romancier cu romanul Întunecare (1927-1928).

Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului - în colaborare cu Mihail Novicov. În 1955 este ales membru titular al Academiei Române.

Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 de volume publicate: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.

Cronica românească a veacului XX

[modificare | modificare sursă]
  • Rodul pământului
    • Scrisorile unui răzeș, 1922
  • Târgurile unde se moare
    • Drumul cu plopi, 1924
  • Fantasticul interior
  • Război și pace
    • Întunecare, 2 vol., 1927–1928
    • Plecat fără adresă.1900, 1932
    • Sosit fără adresă, 1932
    • Ochii strigoiului, 1942
  • Capitala care ucide (temă semănătoristă)
    • Calea Victoriei, 1930
    • Greta Garbo, 1932
    • Oraș patriarhal (2 vol.), 1932
    • Duminica orbului, 1935
    • Carlton, 1944
  • Satyricon
    • La paradis general, 1930
  • Ciclul 1907
    • Mane, Tekkel, Fares, 1937
    • Noi vrem pământ, 1938
    • Pământ … mormânt, 1943
  • Carnet de vară, 1927
  • Cain și Abel, 1930
  • Flori de gheațǎ, 1931
  • Kremlin, 1931
  • Pǎmânt și cer (ciclul petrolului)
    • Comoara regelui Dromichet, 1931
    • Aurul negru, 1934
  • Miss România
    • Nepoata hatmanului Toma, 1933
    • Floarea de agave, 1933
  • Apostol, 1933 și 1944 – Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol.
  • Cheia visurilor, 1935
  • Cei trei regi, 1936
  • Adǎpostul Sobolia, 1945
  • Războiul lui Ion Săracu, 1945

Rădăcini din celălalt veac

[modificare | modificare sursă]
  • Trilogia Romanul lui Eminescu, 1935–1936
    • Luceafărul, 1935
    • Nirvana, 1935
    • Carmen Saeculare, 1936
  • Ajun de revoluție 1848, 1954

Literatură pentru copii

[modificare | modificare sursă]
  • Pif – Paf – Puf, 1930
  • Fram, ursul polar, 1932
  • Iliuță copil, 1938
  • Omul de zăpadă, 1945
  • Cocârț și bomba atomică, 1946
  • Neghiniță, 1949
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  • O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 219-222, ISBN 978-973-876-251-0
  • Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014, ISBN 978-606-8450-22-3

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Articole biografice