Sari la conținut

Gheorghe Donici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Donici

Sergentul Gheorghe Donici
Date personale
Născut20 februarie 1849(1849-02-20)
Valea Seacă, Județul Bacău
Decedat (67 de ani)
Robănești, Județul Dolj
PărințiIancu Donici, Zinca Donici
CetățenieRegatul României
Ocupațiemilitar
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Președinte al Consiliului Județean Bacău
În funcție
1911 -
Senator în circumscripția Bacău
În funcție
1 iunie 1899 - 14 februarie 1901
Deputat în circumscripția Bacău
În funcție
ianuarie 1894 - octombrie 1895
StudiiLiceul „Louis le Grand”, Paris
Activitate
A luptat pentruArmata României
RamuraCavalerie
GradulSublocotenent (post-mortem)
UnitateaRegimentul 9 Roșiori
Bătălii / RăzboaieRăzboiul de Independență

Primul Război Mondial

Decorații și distincții
DecorațiiVirtutea Militară
Crucea Sf. Gheorghe
Trecerea Dunării

Gheorghe Donici (n. 20 februarie 1849, Valea Seacă, jud. Bacău[1] – d. 23 noiembrie 1916, Robănești, jud. Dolj[2]), a fost un boier moldovean și militar român participant la Războiul de Independență al României și Primul Război Mondial, distins cu mai multe medalii pentru curajul arătat în luptă, printre care Virtutea Militară și Crucea Sfântului Gheorghe.[1]

Înrolat voluntar la vârsta de 67 de ani, sergentul Donici a fost ucis pe câmpul de luptă lângă Craiova, la trei luni după intrarea României în Primul Război Mondial, în timp ce unitatea lui, Escadronul 3 din Brigada a 2-a a Regimentului 9 Roșiori executa Șarja de la Robănești.[2][3] Pentru eroismul de care a dat dovadă, Gheorghe Donici a fost înaintat post-mortem la gradul de sublocotenent.[3]

În prezent, străzi din mai multe orașe poartă numele sergentului Donici[4][5][6], iar un monument în amintirea lui a fost ridicat în anii 1930 în comuna Ștefan cel Mare[7].

  1. ^ a b General (r) doctor Vasile Apostol (). „Erou de legenda, sublocotenentul post-mortem Gheorghe Donici (I)”. Onești Expres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Mircea Canțăr (). „Acum 100 de ani, Craiova urma să fie ocupată!”. Cuvântul Libertății. Accesat în . 
  3. ^ a b Basil Mureșan (). „Cele 110 săbii", sau „ESCADRONUL KAMIKAZE" al românilor – un capitol uitat al Primului Război Mondial”. Critic Arad. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Strada Gheorghe Donici (Sergent), București”. bulevarde.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Strada Donici Gheorghe - Harta Bacău”. harta.bacau.rou.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Aleea I Donici Gheorghe - Harta Craiova”. harta.craiova.rou.ro. Accesat în . 
  7. ^ „O fotografie..”. ofotografie.blogspot.be. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]