Henri Cihoski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Henri Cihoski
1918 - General Henri Cihoski.png
Date personale
Născut 2 octombrie 1872
Decedat 18 mai1950, 78 ani
Părinți Alexandru Cihoski și Eugenie născută Dobjansky
Căsătorit cu Sophie Ferhat, (1883-1973)[1]
Copii Henriette Cihoschi-Veron, Alexandru Cihoschi
Naționalitate  România
Cetățenie România
Ministrul apărării naționale
În funcție
10 noiembrie 1928 - 4 aprilie 1930
Monarh Mihai I - sub regență
Prim-ministru Iuliu Maniu
Studii Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1889 - 1891)
Școala Specială de Artilerie și Geniu (1891-1893)
Școala Superioară de Război
Activitate
Gradul Sublocotenent (1891)
Locotenent (1894)
Căpitan (1899)
Maior (1908)
Locotenent-colonel (1912)
Colonel (1914)
General de brigadă (1917)
General de divizie (1919)[2]
A comandat 1918 - comandant al Diviziei 13 Infanterie
1916-1917 - comandant al Diviziei 10 Infanterie
Bătălii / Războaie Al Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1918)
Operațiile militare postbelice (1918-1920)

Henri Cihoski -ortografiat uneori și Cihoschi (n. 2 octombrie 1872, Tecuci - d. 18 mai 1950, Închisoarea Sighet) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. După război a avut și o carieră politică.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie de infanterie în campaniile anilor 1916-1918.[3]

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 10 Infanterie în Bătălia de la Mărășești.

Pentru vitejia și destoinicia cu care a condus operațiile Diviziei în bătălia de la Mărășești, din august 1917, pe frontul Irești-râul Siret, unde a făcut față rezistând presiunei mai multor divizii germane.
Înalt Decret no. 1137 din 3 octombrie 1917[4]:p. 100

Biografie[modificare | modificare sursă]

Henriette Cihoschi-Veron

Henri Cihoski s-a născut la Tecuci, într-o familie de origine poloneză. Părinții săi au fost inginerul Alexandru Cihoski și Eugenie născută Dobjansky. Henri a fost al treilea copil, familia mai având alți 5 copii: Stanislas, Alexandru, Constantin-Valentin, Cornelia și Alina.[5] Împreună cu fratele său (generalul de cavalerie Alexandru Cihoski) au urmat cariera militară.[2] Un alt frate Stanislas Cihoski a fost profesor si rector al Academiei Comerciale , in perioada interbelică.[6]

S-a căsătorit cu Sophie Ferhat, fiica unei familii înstărite de origine armeană, din Focșani. Împreună au avut o fiică, sculptorița Henriette Cihoschi (1911-1999) - căsătorită cu Stefan Véron , care a studiat la Școala de Belle Arte din Paris, în atelierul unui sculptor celebru în epocă, Henri Bouchard, iar în țară a studiat cu Oscar Han.[7]

Familia Cihoski a locuit într-o casă situată pe Bulevardul Dacia din București, proiectata de arhitectul Alexandru Săvulescu și finalizată in 1934.[8]

În noaptea de 5 mai 1950, la vârsta de 78 de ani a fost arestat în lotul foștilor demnitari, murind 11 zile mai târziu în închisoarea Sighet.[9]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Henri Cihoski a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu și infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Batalionului 4 Pionieri, șef al Serviciului geniului al Cetății București și comandant al Regimentului 5 Infanterie.[10][11][12][13]

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: șef de stat major al Corpului VI Armată - în perioada 14/27 august-16/29 octombrie 1916, comandant al Diviziei 13 Infanterie - în perioada 16/29 octombrie-19 noiembrie/2 decembrie 1916, comandant al Diviziei 10 Infanterie - în perioada 1/13 ianuarie 1917-28 octombrie/11 noiembrie 1918 și sub-șef al Marelui Cartier General - în perioada 28 octombrie/11 noiembrie 1918-1 februarie 1920.[3]

După război a îndeplinit funcții în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de Inspector General al Armatei. A ocupat funcția de ministru al apărării naționale în guvernul condus de Iuliu Maniu - (10 noiembrie 1928 - 4 aprilie 1930), din care a demisionat în urma presupusei sale implicări în Afacerea Škoda.[14] A fost senator de drept în Parlamentul României.

Decorații[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Locuinţa familiei Henri Cihoski
  1. ^ Personalități armene - Sophie Cihoschi, accesat la 15 februarie 2016
  2. ^ a b c Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  3. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
  5. ^ Henri Cihoschi, accesat la 15 februarie 2016
  6. ^ Mihai Sorin Radulescu, Korne: în vâltoarea capitalelor, accesat la 15 februarie 2016
  7. ^ Adrian Majuru, Profilul unei Românii dispărute, accesat la 15 februarie 2016
  8. ^ O plimbare emotionanta prin vila generalului Cihoschi, unul din eroii care si-au gasit sfarsitul la Sighet, accesat la 15 februarie 2016
  9. ^ Gheorghe Constantin Nistoroiu, Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial, accesat la 8 mai 2015
  10. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  11. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  12. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  13. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
  14. ^ Ciprian Chirvasiu, Marele „tun” cu tunuri: „Afacerea Skoda” (I), accesat la 15 februarie 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • Preda, Dumitru, Generalul Henri Cihoski: un erou al României Mari, București, Editura Militară, 1996
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
  • Magazin Istoric, nr. 12/2004
  • Memorial Sighet, Elitele Unirii, exterminate în închisori

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
gen. Paul Angelescu
Ministrul Apărării Naționale
10 noiembrie 19284 aprilie 1930

Succesor:
Iuliu Maniu