Ioan Vernescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ioan Vernescu
1917 - General Ioan Vernescu 1.jpg
Date personale
Născut 15 februarie 1868
Buzău, Principatele Unite Modificați la Wikidata
Decedat 2 decembrie 1935, 77 ani
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
comandant al Diviziei 5 Infanterie
În funcție
Monarh Ferdinand I
Prim-ministru Ion I. C. Brătianu
Studii Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1887 - 1889)
Școala Specială de Artilerie și Geniu (1889-1890)<brȘcoala Superioară de Război(1898 - 1900)
Activitate
Gradul Sublocotenent (1889)
Locotenent (1892)
Căpitan (1897)
Maior (1907)
Locotenent-colonel (1911)
Colonel (1914)
General de brigadă (1917)
General de divizie (1921)[1]
A comandat 1918 - comandant al Diviziei 5 Infanterie
Bătălii / Războaie Al Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1918)
Decorații și distincții
Decorații Ordinul Coroana României ()
Medalia pentru bărbăție și credință ()
Crucea „Meritul Sanitar” ()
Ordinul național „Steaua României” (Modificați la Wikidata

Ioan Vernescu (n. 15 februarie 1865, Buzău - d. 2 decembrie 1935)[2]:p. 339 a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie de infanterie în campania anului 1918.[3]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Vernescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 2 Artilerie, Brigăzii 1 Artilerie Grea, Comandamentului teritorial al Corpului 5 Armată sau director al Direcției artileriei din Ministerul de Război.[4][5][6][7]

În anul 1903 a fost detașat pentru un stagiu de stat major în armata austro-ungară.[2]:p. 339

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Brigăzii 1 Artilerie Grea, șef de stat major și șef al Serviciului Artileriei la Corpul I Armată și comandant al Diviziei 5 Infanterie, începând cu 25 mai/7 iunie 1918. A participat la Operația de la Flămânda, Bătălia pentru București și Bătălia de la Mărășești.[2]:p. 339[3]

După război a îndeplinit o serie de funcții în eșaloanele superioare ale armate, cea mai importantă fiind aceea de comandant al Corpului 3 Armată. A fost trecut în rezervă la 1 octombrie 1929.[2]:p. 339

Decorații[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  2. ^ a b c d Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012
  3. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  7. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]