Imperiul Rus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Imperiul Rus
Россійская Имперія (rusa veche)
Российская империя (rusăchirilică)
Rossiiskaia Imperia (transliterare)

Flag of Russia.svg

1721 – 1917
Drapel Stemă
Steag Marea stemă a Imperiului Rus
Deviză națională
Съ нами Богъ!
S' nami Bog!
„Dumnezeu e cu Noi!”
Imn național
Бо́же, Царя́ храни́!
Boje, Țaria hrani!
„Doamne, apără-l pe Țar!”
Localizarea Imperiului Rus
Toate teritoriile care au făcut parte din Imperiul Rus sau din sfera acestuia de influență.

     Teritoriu1

     Sfera de influență

Capitală Sankt Petersburg2 (capitală principală)
Moscova
Limbă/limbi limba rusă
Religie Ortodoxie rusă
Formă de guvernare Monarhie absolutistă (1721–1906)
Monarhie constituțională (1906–1917)
Împărat
 - 17211725 Petru cel Mare (primul)
 - 18941917 Nicolae al II-lea (ultimul)
Legislativ Împăratul își exercită puterea legislativă în colaborare cu Consiliul de Stat
Istorie
 - Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare 7 mai (S.V. 27 aprilie) 16822
 - Proclamarea imperiului 22 octombrie (S.V. 11 octombrie) 1721
 - Revolta decembriștilor 26 decembrie (S.V. 14 decembrie) 1825
 - Abolirea iobăgiei 3 martie (S.V. 19 februarie) 1861
 - Revoluția din 1905 ianuarie–decembrie 1905
 - Adoptarea constituției 6 mai (S.V. 23 aprilie) 1906
 - Revoluția din Februarie 15 martie (S.V. 2 martie) 1917
 - Revoluția din Octombrie 7 noiembrie (S.V. 25 octombrie) 1917
Suprafață
 - 1916 21.799.825 km²
Populație
 - 1916 est. 181.537.800 
     Densitate 8,3 loc./km²  (21,6 loc./milă²)
Monedă Rubla
Precedat de
Succedat de
Flag of Russia.svg Țaratul Rusiei
Guvernul Provizoriu Rus, 1917
Ober Ost
Republica Populară Ucrainiană
Republica Populară Belarus
Finlanda
Alaska
Republica Democratică Moldovenească
În prezent parte din
1 După 1866, Alaska a fost vândută Statelor Unite, dar au fost achiziționate teritoriile Batumi, Kars și Pamir.
2 Redenumit Petrograd în 1914.
3 Rusia a continuat să utilizeze calendarul iulian până după căderea imperiului. Vedeți și: calendarul gregorian.

Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un stat care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.[1] Unul dintre cel mai mare imperiu din istorie, întinzându-se pe trei continente, Imperiul Rus era întrecut doar de imperiile Britanic și Mongol. A jucat un rol important în distrugerea ambițiilor lui Napoleon din 18121814, iar din cauza acestui lucru, s-a extins în vest și sud. Era, mai mereu, în conflict cu Imperiul Otoman (care era aliat cu cel britanic).

La începutul secolului al XIX-lea, Imperiul Rus se întindea de la oceanul Arctic (în nord) până la marea Neagră (în sud), și de la marea Baltică (în vest) până la oceanul Pacific, și, până în 1867, la teritoriul Alaska, din America de Nord (în est).[2] Cu o populație de 126 de milioane de locuitori la recensământul din 1897, era a treia cea mai mare țară după populație, după China și Imperiul Britanic. Asemenea altor imperii, avea o gamă largă în termeni economici, etnici, și religioși. Conținea numeroase elemente disidente, ceea ce ducea, uneori, la revolte și asasinate; fiind urmăriți îndeaproape de poliția secretă, mulți erau trimiși în exil, în Siberia.

Economic, imperiul era, în mare parte, rural, productivitatea fiind joasă în rândul șerbilor, până la eliberarea lor din 1861. Economia era ușor industrializată cu ajutorul investitorilor străini în domeniul căilor ferate și fabricilor. Statul era controlat de o nobilitate numită boieri, începută în secolul XX și terminată în secolul XVI, atunci când a venit la putere un împărat intitulat „Țar”. Ivan al III-a (1462–1505) a pus bazele unui imperiu care avea să apară mai târziu. El a triplat suprafața statului său, a încheiat dominația Hoardei de Aur, a renovat Moscova, și a început expansiunea teritoriului rus. Țarul Petru cel Mare (1682–1725) a luptat în numeroase războaie și a condus un imperiu ce a devenit o putere majoră europeană. A mutat capitala de la Moscova la St. Petersburg, și a condus o revoltă ce a distrus sistemul tradițional, medieval, și a început unul științific, european, modern și raționalist.

Ecaterina cea Mare (1761–1796) a condus imperiul într-o epocă de aur. Ea a extins națiunea prin cuceriri, colonizări și diplomație. Ea a continuat politica de modernizare a legăturilor cu Europa de Vest începută de Petru cel Mare. Țarul Alexandru al II-lea (1855–1881) a promovat numeroase reforme, cea mai dramatică fiind emanciparea tuturor celor 23 de milioane de șerbi din 1861. Politica sa era protejarea religiei ortodoxe din Europa de Est împotriva islamului otoman. Implicarea Rusiei în primul Război Mondial a început în 1914, de partea Franței, Marii Britanii, și Serbiei, împotriva imperiilor German, Austro-Ungar și celui Otoman. Rusia a fost o monarhie absolutistă până la revoluția din 1905, după aceea devenind monarhie constituțională. Imperiul a decăzut în timpul revoluției din 1917, din cauza eșecurilor făcute în timpul primului Război Mondial.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, suprafața imperiului era de aproximativ 22.400.000 km². În conformitate cu rezultatele recensământului din 1897, populația imperiului era de 128.200.000 oameni, cu majoritaea lor (93,4 milioane) trăind în partea europeană a Rusiei. În imperiu, trăiau mai mult de 100 de grupuri etnice, în condițiile în care rușii reprezentau cam 45% din populație. Populația băștinașă din Siberia și Asia Centrală era înregistrată într-o clasă separată, numită inorodțî (инородцы), adică „născuți străini”. Față de teritoriul de astăzi al Rusiei, până în anul 1917 erau cuprinse și țările și teritoriile de azi: Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Belarus, o parte a Poloniei, Basarabia, Caucazul, Finlanda, și cea mai mare parte a Asiei Centrale.

În 1914, statul era împărțit în 81 de provincii (denumite oficial „gubernii”) și 20 de regiuni (sau „oblasturi”).

Guvernul și administrarea[modificare | modificare sursă]

Imperiul Rus a fost, între 1721–1905, o monarhie absolutistă, și era condusă de un monarh, numit „țar”, din dinastia Romanov. Creștinismul ortodox era credința oficială a imperiului rus, și era controlată de împărat, prin intermediul sfântului Sinod. Clasele supuse imperiului rus erau împărțițe după cum urmează:

Monarhi[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ . Swain says, "The first government to be formed after the February Revolution of 1917 had, with one exception, been composed of liberals." Geoffrey Swain (2014). Trotsky and the Russian Revolution. Routledge. p. 15. https://books.google.com/books?id=_a3pAgAAQBAJ&pg=PR15 ; also see Alexander Rabinowitch (2008). The Bolsheviks in Power: The First Year of Soviet Rule in Petrograd. Indiana UP. p. 1. https://books.google.com/books?id=BEoBCGJ4VqYC&pg=PA1 
  2. ^ In pictures: Russian Empire in colour photos, BBC News Magazine, March 2012.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Jelavich, Barbara. St. Petersburg and Moscow: Tsarist and Soviet Foreign Policy, 1814–1974 (1974)
  • Manning, Roberta. The Crisis of the Old Order in Russia: Gentry and Government. Princeton University Press, 1982.
  • Pipes, Richard. Russia under the Old Regime (2nd ed. 1997)
  • Seton-Watson, Hugh. The Russian Empire 1801–1917 (Oxford History of Modern Europe) excerpt and text search
  • Waldron, Peter (1997). The End of Imperial Russia, 1855–1917. New York, NY: St. Martin's Press. pp. 189. ISBN 978-0-312-16536-9 
  • Westwood, J. N. (2002). Endurance and Endeavour: Russian History 1812–2001 (ed. 5th). Oxford: Oxford University Press. pp. 656. ISBN 978-0-19-924617-5