Iași

Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri, vedeți Iași (dezambiguizare).

Format:Casetă așezare Format:Portal Iași Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgul Iașilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensământului din anul 2011 , Municipiul numara 297.541 de locuitori și era astfel al cincilea oraș ca mărime din România, dupa Bucuresti, Cluj-Napoca,Timisoara si COnstanta. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.

Etimologie

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iași". Unii afirmă că numele provine de la un trib sarmat, iazigii, menționați de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" și "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O altă explicație ar fi că numele are originea în tribul alanic al iașilor. Trebuie menționat aici că iazigii și alanii erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgul Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.

În Ungaria, iașii au lăsat delumirea de Jász unui comitat și mai multor localități ; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară "ijász" înseamnă tocmai "arcaș", de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași.

Istorie

Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piaţa Unirii)

Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)

Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit orașul București.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puțin cunoscut ieșenilor înșiși atât înainte, cât și după Revoluția română din 1989. În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între forțele româno-germane și Armata roșie, zile în care o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.

Iașul ar putea obține titlul de "oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”, prin ordonanță guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulți ieșeni fiind arestați de securitate pentru că organizaseră o manifestație împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluționarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piața Unirii era strict supravegheată de milițieni și securiști în civil, care au împiedicat orice manifestație, iar membrii Frontului Popular au fost arestați. Ei au fost eliberați câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

Evenimente istorice

• 1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Principatelor Române
• 1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
• 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
• 1671 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment
• 1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
• 1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin
• 1816 – prima reprezentație de teatru în limba româna, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica
• 1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană
• 1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)
• 1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași
• 1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
• 1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
• 1840 – primul Teatru Național din România
• 1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher
• 1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc
• 1856 – prima Grădina Botanică din România
• 1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România
• 1857 – se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”
• 1859 – prima Universitate de Medicină din România
• 1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa
• 1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
• 1863 – se înființează asociația culturală Junimea
• 1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
• 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
• 1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
• 1912 – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
• 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
• 1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei.
• 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri

Geografie

Municipiul Iași se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

Așezare geografică

Prin extinderea lui, Iașul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie

Iaşi, panoramă spre Centru Civic şi Palatul Culturii

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și str. Costache Negri (Ulița Veche).

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1 februarie 1937).

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
1901-2000	-3,5°	-1,8°	3,1°	10,2°	16,0°	19,5°	21,2°	20,5°	15,9°	10,0°	4,1°	-0,8°	9,5°
2005	0,3°	-3,8°	2,8°	10,3°	16,3°	18,7°	21,8°	20,6°	16,7°	10,1°	3,7°	1,0°	9,9°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul	1921	1990	1926	1909	1950	1927	1909	1905	1946	1952	1926	1989
Maxima	16,7°	22,5°	27,0°	31,5°	36,4°	38,0°	40,0°	39,7°	38,0°	33,9°	29,0°	19,5°
Anul	1963	1937	1952	1963	1935	1934	1929	1914	1921;1931	1912	1993	1946
Minima	-30,6°	-36,3°	-22,7°	-9,4°	-3,0°	3,5°	6,3°	4,6°	-3,5°	-9,6°	-21,1°	-29,5°

Fișier:IaşiMaximeMinine.PNG

*Anuarul statistic al României 2006

Orașe apropiate

Iaşi, vedere spre spre cartierele Autogară, Canta, Păcurari

• Târgu Frumos (45 km V)
• Vaslui (72 km S)
• Pașcani (73 km V)
• Roman (83 km SV)
• Bălți (104 km NE)
• Chișinău (110 km E)
• Bacău (120 km SV)
• Bârlad (120 km S)
• Botoșani (130 km NV)
• Suceava (150 km NV)
• Piatra Neamț (150 km V)

Demografie

Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iaşi

În urma recensământului din 2002, Iașul era ca număr de locuitori al doilea municipiu al României după București, având 320.888 de locuitori. Împreună cu zona metropolitană, populația se situează in jurul valorii de 400.000 locuitori.

Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația municipiului Iași era, în anul 2009, de 315.649 locuitori și de 308.700 de locuitori in 2010.

Populația istorică

• sec. XVIII: 30.000-50.000
• 1831: 59.880
• 1859: 65.745
• 1912: 75.229

Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi

• 1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, ș.a.
• 1992: 344.425
• 2002: 320.888
• 2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Format:Demografie/Iași Structura etnică a populației, potrivit recensământului din 2002:

• români: 98,1%
• tigani: 1,2%
• alte naționalități: 0,7%

Structura confesională

Iaşi, panoramă spre Centru, Catedrala Metropolitană Ortodoxă şi Catedrala Catolică

Populația după religie, conform recensământului din 1930:

• ortodocși: 63.023 (61,26%)
• mozaici: 35.465 (34,47%)
• romano-catolici: 3.178 (3,08%)
• luterani: 356 (0,34%)
• greco-catolici: 190 (0,18%)

Populația după religie, potrivit recensământului din 2002:

• ortodocși: 92,5%
• romano-catolici: 4,9%
• alte religii, atei, fără religie: 2,6%

Zona metropolitană

Articol principal: Zona metropolitană Iași.

Educație

Universitatea „Al. I. Cuza”

Iașul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română și al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău).

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraș, se mai află și alte instituții de învățământ superior: Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” cu peste 25.000 de studenți, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa", Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea Petre Andrei. În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus) și Agronomie (4 cămine).

Economie

Hotel Europa - World Trade Center

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iași etc.).

Instituții și puncte de interes

Palatul Culturii, vedere aeriană

Casa Dosoftei

Catedrala Mitropolitană

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași, în apropierea căruia se construiește Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii sunt considerați un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

—Nicolae Iorga

„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrențe, întrebat numai la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug.”

—Nicolae Hortolomei

Cartiere

• Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenței, Agronomie, Târgu Cucului
• Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Oancea, Dispecer, Flora, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Țuțora, Zona Industrială
• Sud: Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roșie, Podu Roș, Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G. 1 și 2, Galata 1 și 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud
• Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Țigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Cicoare, Păcurari, Canta, Păcureț, Moara de Foc, Arcu

Obiective istorice și turistice

Monumentul Unirii din 1918,
grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927

Articol principal: Lista obiectivelor din Iași.

Clădiri și monumente istorice

• Obeliscul cu lei
• Bojdeuca lui Ion Creangă
• Palatul Roznovanu
• Palatul Braunstein (in Piata Unirii)
• Casa Pogor
• Crucea lui Ferentz
• Palatul Calimachi - azi sediul UTMF
• Institutul de Anatomie
• Grand Hotel Traian
• Biserici din Iași
• Baia Turcească

Biserici și mănăstiri

• Catedrala mitropolitană din Iași
• Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină"
• Catedrala romano-catolică veche
• Mănăstirea Bucium

Turnul mănăstirii Golia

• Mănăstirea Cetățuia
• Mănăstirea Frumoasa
• Mănăstirea Galata
• Mănăstirea Golia
• Mănăstirea Podgoria Copou
• Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
• Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"
• Biserica Bărboi
• Biserica Sfinții Teodori
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea)
• Biserica Sfântul Sava
• Biserica Sfântul Spiridon
• Biserica Barnovschi
• Biserica Armenească
• Biserica Lipovenească
• Biserica Banu

Strada Lăpuşneanu

• Biserica Talpalari
• Biserica Sfântul Nicolae-Copou
• Biserica Toma Cozma
• Biserica Mitocul Maicilor
• Biserica Curelari
• Biserica Buna Vestire

Parcuri, grădini

• Parcul Copou
• Grădina Botanică din Iași
• Parcul Expoziției

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

• Mănăstirea Bârnova
• Mănăstirea Dobrovăț
• Mănăstirea Hadâmbu
• Mănăstirea Hlincea

Iaşi, Piaţa Naţiunii, Institutul de Anatomie

• Mănăstirea Piatra Sfântă
• Mănăstirea Vlădiceni
• Biserica Aroneanu, fostă mănăstire
• Regiunea viticolă Bucium
• Zona de agrement Ciric

În județul Iași se mai află:

• Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
• Castelul Sturdza de la Miclăușeni
• Palatul Sturdza de la Miroslava
• Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița
• Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești
• Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu
• Ruinele de la Cucuteni
• Regiunea viticolă Cotnari
• Muzeul Viei si Vinului din Moldova (Hârlău)

Viața culturală

Muzee, instituții culturale

Piaţa Unirii - Hotel Traian

Fișier:BCU-Iaşi.JPG

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

• Palatul Culturii
• Teatrul Național
• Opera Națională Română
• Filarmonica de Stat Moldova
• Teatrul Luceafărul
• Ateneul Tătărași
• Casa Dosoftei
• Biblioteca Centrală Universitară
• Universitatea „Al.I. Cuza”
• Colegiul Național
• Muzeul Literaturii Române (Casa Pogor)
• Muzeul Teatrului
• Muzeul Etnografic al Moldovei
• Muzeul de Istorie a Moldovei
• Muzeul de Artă
• Muzeul Unirii
• Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”
• Muzeul „Mihai Eminescu”
• Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi
• Filarmonica Moldova
• Universitatea de arte „George Enescu”
• Muzeul „Mihail Kogălniceanu”

Reprezentanțe culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași:

Fișier:Cuza Voda Str.jpg

Strada Cuza Vodă

• Centrul Cultural Francez
• Centrul Cultural German Iași
• Centrul Cultural Britanic (British Council)
• Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
• Centrul Cultural Elen „Panellinion”

Case memoriale

• Bojdeuca lui Ion Creangă
• Casa Mihail Sadoveanu
• Casa George Topârceanu
• Casa Otilia Cazimir
• Casa Mihai Codreanu („Vila Sonet”)
• Casa Petru Poni - Radu Cernătescu
• Casa Nicolae Gane

Sănătate

• Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
• Spitalul Clinic de Urgențe
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
• Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
• Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
• Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”
• Spitalul pentru elevi și studenți
• Spitalul Clinic de Recuperare
• Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
• Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
• Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”
• Spitalul Clinic de Neurologie
• Spitalul Militar
• Spitalul Clinic CFR
• Spitalul particular "Arcadia Hospital"

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.

Transporturi și comunicații

Cartierul Alexandru cel Bun (sus) şi zona Gării Iaşi

Transportul feroviar

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău.

În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internaţional Iaşi

Transportul aerian

În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, cu o aerogară modernizată și cu un proiect de realizare a unei piste de 3000 m. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu București, Timișoara, Roma și Viena, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter.

Transportul rutier

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș, a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008.

Transportul în comun

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către Regia Autonomă de Transport Public Iași și prin autobuze și microbuze de către operatorul privat Unistil. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai.

Tramvaie

Articol principal: Tramvaiul din Iași.

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. În 1997 linia de tramvai Podu Roș - CUG II a fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată.

Toată rețeaua din Iași are ecartament metric.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Tramvai tip GT4 pe Cuza Vodă

Tramvai tip ST10

Parcul actual de tramvaie deținut de catre RATP Iași:

Model	Nr. total	Nr. în uz	Nr. în conservare	Nr. casate	Proveniență	Observații
GT4	95	95	0	0	Stuttgart, Augsburg, Halle
GT5	12	11	0	1	Augsburg	vagonul 366 pentru piese
ST7	10	10	0	0	Darmstadt
ST8	6	5	0	1	Darmstadt
ST10	7	7	0	0	Darmstadt
ST11	1	1	0	0	Darmstadt
Be 4/4	9	9	0	0	Berna	aduse prin programul "Donație de tramvaie"
Be 8/8	5	4	0	1	Berna	aduse prin programul "Donație de tramvaie"; vagonul 711 este folosit pentru piese
Tatra T4R	26	2	9	15	Cehoslovacia	cumpărate noi
Tatra T4D	25	7	18	0	Halle
Timiș	6	0	2	4	Timișoara	cumpărate noi; au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate și descompletate
V2A	1	0	1	0	Cluj-Napoca, Oradea	modernizate la Nicolina S.A., Iași; un singur vagon în depou, restul fiind casate și descompletate
AEG	2	1	1	0		restaurată la RATP Iași, una în curs de reabilitare
ITB	1	1	0	0		restaurată la RATP Iași, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate și descompletate
Total	206	153	31	22

Troleibuze

În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km. Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze

Autobuz MAZ al RATP

Parcul de autobuze RATP Iași este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris și 9 autobuze Mercedes O405 achiziționate din San Sebastian.
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iași:

Linie	Traseu	Lungime	Operator
19	Rond Canta - Podu Roș - Frigorifer - Rond CUG I	27,60 km	RATP Iași
28	Rond Copou - Podu Roș - Piața ACB - Rond Dacia	19,60 km	RATP Iași
30	Rond Canta - Nicolae Iorga - Bucium	21,20 km	RATP Iași
41	Rond Copou - Podu Roș - Rond CUG II	20 km	RATP Iași
41b	Rond Copou - Podu Roș - Rond CUG II - Blocuri Ciurea	cca. 25 km	RATP Iași
43	Rond Păcurari - Piața Independenței - Iulius Mall - CUG I	27,60 km	RATP Iași
43b	Rond Copou - Piața Independenței - Iulius Mall - CUG I	cca. 25 km	RATP Iași
43c	Era Shoping Center - Rond Păcurari - Piața Independenței - Iulius Mall - CUG I	cca. 30 km	RATP Iași
27	CUG II - Tătărași Sud		Unistil
29	Tomești - Baza 3 - Podu Roș		Unistil
44	Piața Dacia - CUG II		Unistil
121	Dacia - Pasajul Nicolina - Podu Roș - Tătărași Sud		Unistil

Politică

Consiliul local al municipiului Iași este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Locuri	Componența Consiliului
	PD-L	12
	Partidul Social Democrat	11
	Partidul National Liberal (PNL)	4

Sport

• Fotbal:
• Clubul sportiv Politehnica Iași, echipă de fotbal în Liga II.

• Alte sporturi:
• Asociația Universitară Shotokan Karate Iași publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
• Echipa de baschet Poli Millenium Iași.
• Echipa de rugby Poli Agro Iași.
• Echipa de volei feminin Penicilina Iași.
• Echipa de baschet feminin Național Iași.
• Cluburi de scrabble: C.S. Argus Târgu Frumos și Asociația Clubul Sportiv „West Moldavia”
• Comunitatea Parkour Iași
• Echipa de scrimă Clubul Sportiv Municipal Iași (CSMI).
• Scoala de zbor WeFlyRo - Iași

Personalități marcante

• Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română.

• Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în așa-numita Bojdeucă.

• George Emil Palade (1912), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).

• Emil Racoviță, savant, biolog și explorator român, considerat întemeietorul biospeologiei, născut la Iași în anul 1868, primul român ajuns în Antarctica, ca membru al expediției "Belgica" (1897-1899), academician și președinte al Academiei Române. Una din insulele descoperite de expediționari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racoviță, geologul Grigore Cobălcescu.
• Emanoil Bardasare, pictor, nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .

De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:

• autori și oameni de cultură români - I. L. Caragiale, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Spiru Haret, Emil Gârleanu, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, George Topîrceanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Petru Poni, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Dimitrie Gusti, Constantin Stamati, Barbu Fundoianu, Mihai Codreanu.

• artiștii Theodor Pallady, Călin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Constantin Stahi, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Ion Iancuț, Sabin Bălașa

• cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce și Dimitrie Cantemir

• importanți oameni de stat - Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp, Gheorghe I. Brătianu, Lascăr Catargiu

• mitropoliții Varlaam, Dosoftei, Veniamin Costachi și Iosif Naniescu

• savanți celebri precum Ștefan Procopiu, Ion Ionescu de la Brad, Ernest Juvara, Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Dimitrie Ioan Mangeron

• medicii celebri C.I. Parhon și Grigore T. Popa

• scriitori, artiști și intelectuali contemporani - Florica Musicescu, Marian Râlea, Iosif Sava, Emil Brumaru, Ioan Petru Culianu, Ovidiu Lipan, Alina Mungiu-Pippidi, Alexandru Arșinel, Constantin Ciopraga, Lelia Mossora, Adrian Paduraru, Cristian Mungiu

• patriarhii Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea
• fotbaliști Vasile Iordache
• matematician și astronom român, membru corespondent din 1889 al Academiei Române, Neculai Culianu

Orașe înfrățite cu Iași

Municipiul Iași este înfrățit cu 20 localități din întreaga lume:

•  Assiut, Egipt
•  Atlanta, Statele Unite
•  Chișinău, Republica Moldova
•  Filacciano, Italia
•  Forano, Italia
•  Ierihon, Israel
•  Ilioupoli, Grecia
•  Isfahan, Iran
•  Kozani, Grecia
•  Monterrey, Mexic
•  Morlupo, Italia
•  Nazzano, Italia
•  Padova, Italia
•  Peristeri, Grecia
•  Poitiers, Franța
•  Québec, Canada
•  Sant'Oreste, Italia
•  Torrita Tiberina, Italia
•  Villeneuve d'Ascq, Franța
•  Vinița, Ucraina
•  Xī'ān, China

Consulate in Iași

Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

• Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

• Consulatul Onorific al Republicii Ungare
• Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia
• Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

Galerie de imagini

Palatul Culturii și Piața Palatului	Râul Bahlui	Panorama spre Centru, Piața Unirii și Hotel Unirea	Vedere spre Copou	Piața Independenței	Râul Bahlui în zona Podu Roș si Biserica lipovenească din Iași
Strada Lăpușneanu, Muzeul Unirii (fostul palat Cuza) și Biserica Banu	Piața Națiunii	Piața Națiunii, Universitatea de Medicină și Farmacie	Teatrul Național	Piața Unirii, Palatul Braunstein	Centrul Civic, Hala Centrală (vedere spre Turnurile Golia și Bărboi)
			Fișier:RO IS Iaşi , University Petre Andrei .JPG
Centrul Civic, Piața Halei Centrale	Centrul Civic, Hala Centrală, piața subterană	Centrul Civic, Hotel Europa	Centrul Civic, Universitatea Petre Andrei	Râpa Galbenă (fosta Esplanadă Elisabeta)	Vama Veche, Turnul
Statuia lui Eminescu din parcul Copou	Bojdeuca lui Creangă	Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii	Grădina Botanică	Grădina Botanică	Grădina Botanică

Vezi și

• Lista primarilor Iașului
• Cartiere din Iași
• Pogromul de la Iași
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est
• Zona Metropolitană Iași
• it Malaparte, Curzio: Kaputt, 1943. Prima carte care menționează Pogromul de la Iași. ro Kaputt, Ed. Nemira, 2008.
• Călătoria lui Gruber (film), coproducție româno - maghiară (2008) a regizorului Radu Gabrea, 2009.

Legături externe

• Primăria orașului
• Turismul in orașul Iași
• Consiliul Județean Iași - Portalul Iașului
• Direcția Județeană de Statistică Iași - Site Oficial
• Harta transportului în comun în municipiul Iași (hartă interactivă cu index al traseelor de transport)
• Patrimoniul istoric și arhitectural Iași, România
• Sport in Iași
• Transport public in Iași