Râul Jijia, Prut

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Jijia
—  Codul râului: XIII.1.15  —
Jijia traversând comuna Victoria

Jijia traversând comuna Victoria
Date geografice
Zonă de izvorâre Ucraina
Cotă la izvor 410 m.d.m.
Emisar Prut
Punct de vărsare Gorban
Date hidrologice
Bazin de recepție 5.757 km²
Lungimea cursului de apă 275 km
Debit mediu 14 m³/s
Debit maxim înregistrat 340 m³/s
Debit minim înregistrat 0,14 m³/s
Date generale
Țări traversate Ucraina
România:
Județul Botoșani,
Județul Iași
Afluenți de la Wikidata
Afluenți de stânga Tinca, Pârâul lui Martin, Zahorna, Bezerc, Părul, Putreda, Tălpeni, Săvescu, Ibăneasa, Găinăria, Guranda, Mihăiașa, Ciornohal, Glăvănești, Epureni, Hărbărău, Blândești, Fundoaia, Plopu, Pop, Frasin.
Afluenți de dreapta Buhai, La Iazul cel Mare, Valea Iazurilor, Lunca, Ghițălăria, Buzunosu, Găinăria, Guranda, Drâslea, Gard, Sitna, Aluza, Miletin, Puturosu, Jijioara, Jirinca, Bahlui,
Principalele localități traversate Dorohoi, Vlădeni, Trușești

Jijia (în ucraineană Жижія) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Prut.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Râul Jijia izvorăște din regiunea Cernăuți a Ucrainei, în apropiere de frontiera cu România, la o altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se în Prut pe teritoriul județului Iași.

Are o lungime de 275 km și un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluenții cei mai importanți se numără râurile Sitna, Miletin și Bahlui. Inițial, Jijia se vărsa în Prut în dreptul localității Gura Bohotin (comuna Gorban, județul Iași), într-o regiune mlăștinoasă cu statut de rezervație, numită "Delta Jijiei".

Pentru reducerea efectului inundațiilor și extinderea suprafețelor agricole, au fost efectuate mai multe lucrări de regularizare a cursului râului Jijia. Astfel, în aval de localitatea Chiperești, apare o bifurcație (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (așa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban și altele ("Jijia nouă") - pe albia nouă - spre Moreni.

Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni. Aici a fost amenajată o albie nouă, cuprinsă între două diguri.

Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperești în aval, are o lungime de 56 km și este cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și efectuându-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară a cursului vechii Jijii a fost și ea îndiguită. Jijia veche nu mai pare a fi legată astăzi de cursul superior al Jijiei, având exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenți mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior și de a le conduce în Prut la Gorban.

"Delta Jijiei"[modificare | modificare sursă]

Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat "Modelare, monitorizare și reconstrucție ecologică în bazinul hidrografic Prut". Proiectul prevedea efectuarea de lucrări de decolmatare la nodul hidrotehnic de la Chiperești, pentru ca apa să poată circula și pe Jijia veche [1].

La începutul anului 2003 s-a depus documentația la PIN MATRA-Olanda, fiind obținută finanțarea proiectului în iunie 2003. Între anii 2003 și 2006 s-au executat următoarele lucrări [2]:

  • funcționarea nodului de la Chiperești la parametrii proiectați
  • decolmatarea Jijiei vechi în 2 etape – 6 km și 9 km
  • decolmatarea podului de la Osoi
  • refacerea podului de pe Jijia Veche în aval de Chiperești
  • montarea unei stații automate pe râul Jijia la Chiperești
  • realizarea planului de management al zonei – Jijia Veche

Guvernul Olandei a oferit o sumă de 50.000 de euro, pentru cumpărarea terenului de la actualii proprietari. Pe aceste terenuri s-au deschis canale de irigații, pentru a forța inundarea pajiștii satelor Prisăcani și Costuleni, așa-numita "zonă umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare.

Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă vor cuibări în timpul verii păsările migratoare care vin din nordul Europei și se îndreaptă spre Delta Dunării [3].

"Delta Jijiei" urmează a fi amenajată pentru turism și pescuit sportiv.

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Evenimentul, 30 octombrie 2003 - "Valea Prutului va redeveni loc de odihnă pentru păsările migratoare" - este convins dl Albert Remmelzwaal, specialist în ecologie la Institutul RIZA din Olanda
  2. ^ Direcția Apelor Prtut - Proiectul pilot de reconstrucție ecologică. Zona umedă Ciobârciu, com. Prisăcani ți Costuleni, jud. Iași
  3. ^ Ziarul de Iași, 4 mai 2005 - Deltă între Prisăcani și Costuleni

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Legături externe[modificare | modificare sursă]