Alexandru Philippide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru un scriitor, vedeți Alexandru A. Philippide.
Alexandru Philippide
Alexandru Philippide (1859-1933).jpg
Academicianul Alexandru Philippide
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Bârlad, Principatele Unite Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul „Eternitatea” din Iași Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLucreția (n. Nemțeanu)
CopiiAlexandru A. Philippide
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiebibliotecar[*]
filolog[*]
istoric
istoric literar[*]
profesor universitar
filolog clasicist[*]
lingvist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuFilologie
InstituțieUniversitatea din Iași
Alma MaterUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia Română
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Alexandru Philippide (n. 1 mai 1859, Bârlad – d. 12 august 1933, Iași) a fost un lingvist și filolog român, membru titular al Academiei Române[3], bibliotecar, profesor universitar, considerat întemeietorul școlii lingvistice ieșene.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat școala primară la Bârlad, înscriindu-se apoi la Liceul Gheorghe Roșca Codreanu pe care l-a absolvit în 1881. S-a înscris apoi la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității Mihăilene din Iași. În perioada de studenție a fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iași (1881-1884).[4]

Și-a continuat studiile între anii 1888 și 1890 la Universitatea din Halle (Germania).[4]

Alexandru Philippide se înrudea pe linie paternă cu Dimitrie Daniil Philippide, călugăr, erudit, istoric și om de litere grec, profesor la Academia Domnească din București.

Fiul său, Alexandru A. Philippide, a fost scriitor și traducător, membru al Academiei Române.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Alexandru Philippide și-a început cariera didactică în 1890, fiind numit profesor de limba română la Liceul Național din Iași. În 1893, a fost înființată la Iași catedra de filologie română iar Alexandru Philippide a fost numit profesor universitar prin concurs, fiind titularul catedrei. În 1898 a devenit membru corespondent al Academiei Române, pentru ca, în 1900, să fie ales membru titular.[4] În perioada 1913-1918 a fost decan al Facultății de Litere și Filozofie al Universității din Iași.

În 1927 a înființat Institutul de Filologie Română, care astăzi îi poartă numele.

Între 1897 și 1906 a redactat o primă formă a Dicționarului limbii române al Academiei (porțiunea A – dăzvăț, rămasă în manuscris), stabilind principiile și metoda de lucru adecvate Dicționarului tezaur al limbii române.[4]

Opera[modificare | modificare sursă]

A elaborat cărți fundamentale pentru lingvistica și filologia română:

  • Introducere în istoria limbei și literaturei române (1888),
  • Principii de istoria limbii (1894),
  • Gramatică elementară a limbii române (1897),
  • Originea românilor - vol. I. Ce spun izvoarele istorice (1925),
  • Originea românilor - vol. II. Ce spun limbile română și albaneză (1928).

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Vasile Arvinte (), 70 de ani de la moartea lui A. Philippide (PDF), p. 13, accesat în 31 martie 2018  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ a b Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
  4. ^ a b c d Iorgu Iordan, „Alexandru Phillipide”, Anuarul Universității Mihăilene Iași 1930-1935, Editura Universității Mihăilene, Iași, 1936, pp. 109-11.

Legături externe[modificare | modificare sursă]