Comuna Țigănași, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Țigănași
—  Comună  —
Țigănași
Țigănași
Stemă
Stemă
Țigănași se află în România
Țigănași
Țigănași
Țigănași (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°20′50″N 27°27′28″E / 47.34722°N 27.45778°E / 47.34722; 27.4577847°20′50″N 27°27′28″E / 47.34722°N 27.45778°E / 47.34722; 27.45778

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA99879

ReședințăȚigănași
Componență

Guvernare
 - PrimarIulian Chirilă[*][3][4] (PSD, )

Altitudine73 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4036 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal707555

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Țigănași (în trecut, Cărniceni) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cârniceni, Mihail Kogălniceanu, Stejarii și Țigănași (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al râului Jijia. Este străbătută de șoseaua națională DN24C, care leagă Iașiul de Ștefănești și Lipcani. Lângă Cârniceni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ282C, care duce spre vest la Vlădeni și Șipote.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Țigănași

     Români (95,88%)

     Necunoscută (4,06%)

     Altă etnie (0,04%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Țigănași

     Ortodocși (87,56%)

     Penticostali (1,9%)

     Creștini după evanghelie (3,02%)

     Evanghelici (2,35%)

     Necunoscută (4,06%)

     Altă religie (1,09%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănași se ridică la 4.036 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.290 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%). Pentru 4,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,56%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,02%), evanghelici (2,35%) și penticostali (1,91%). Pentru 4,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Țigănași este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Iulian Chirilă[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Mișcarea Populară1          
Partidul Național Liberal1          
Uniunea Națională pentru Progresul României1          

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Cărniceni, făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din satele Cărniceni, Șetrăreni, Probota, Blândești, Raiu, Perieni și târgușorul Țigănești (Căminărești), având în total 2648 de locuitori. În comună funcționau patru mori de apă și două de aburi, cinci biserici și trei școli cu 119 elevi (dintre care 30 de fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu denumirea de Țigănași, în aceeași plasă, având 3911 locuitori în satele Băseni, Blândești, Cărniceni, Perieni, Raiu, Șătrăreni și Țigănași.[9] În 1931 este consemnată comasarea satelor Raiu și Blândești, formând satul Raiu-Blândești.[10]

În 1950, ea a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. Satul Șătrăreni a primit în 1964 denumirea de Stejarii, iar satul Raiu-Blândești pe cea de Blândești.[11] În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, tot atunci satul Blândești fiind desființat și comasat cu satul Țigănași.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Spiridon” din Țigănași, monument istoric

Opt obiective din comuna Țigănași sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Cimitirul Vechi” (de la marginea de est a satului Cârniceni); situl din punctul „Holm 1” (200 m nord de Cârniceni); „Holm 2” (1 km nord de Cârniceni); valul lui Traian (3 km est de Cârniceni); situl de la „Dealul Raiu” (1 km est de Țigănași); și situl de la „Valea Odăii” (3 km nord-vest de satul Țigănași). Ele conțin vestigii începând din epipaleolitic (tardenoisian) și sfârșind cu epoca medievală (secolul al XVIII-lea).

Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Haralambie” (1792) din Cârniceni; și biserica „Sfântul Spiridon” (1802) din Țigănești.

Persoane născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Țigănași, Iași (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cărniceni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 294–295. 
  9. ^ „Comuna Țigănași în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 220. . 
  11. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ ZiarulEvenimentul.ro