Ierihon

أريحا
יריחו

— oraș și Tell —

Stemă

Ierihon

Ierihon (Teritoriile palestiniene ocupate)

Poziția geografică

Coordonate: 31°51′19.60″N 35°27′43.85″E / 31.8554444°N 35.4621806°E

Țară

Autoritatea Națională Palestiniană

Numit după

Yarikh[*]

Guvernare

- Primar

Hassan Saleh^[1]

Suprafață

- Total

59 km²

Altitudine

−275 m.d.m.

Populație

- Total

20,4 locuitori

Fus orar

UTC+02:00

Prefix telefonic

02

Localități înfrățite

- 14 orașe înfrățite

listă

Prezență online

http://www.jericho-city.org/ www.jericho-city.org
GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Facebook Places

Ierihon (Ebraică: יְרִיחוֹ, Standard: Yəriḥo, Tiberiană: Yərîḫô / Yərîḥô; Arabă: أريحا, ʼArīḥā; Canaanită: Yareah, Greacă: Ἱεριχώ; vezi ebraicul "yareakh", adică lună) este un oraș din Palestina, pe partea de vest a râului Iordan. Capitala regiunii Ierihon cu o populație de 20.416 palestinieni (2016). Se află în partea de nord a Deșertului Iudeei, aproximativ 7 km de la râul Iordan, la 12 km nord-vest de Marea Moartă și la 30 km nord-est de Ierusalim.

Este considerat ca cea mai veche așezare urbană din lume, precum și așezarea cu primele fortificații din lume, este de multe ori pomenit în Biblie cu numele de ”orașul palmierilor”. El este populat din aproximativ 9000 î.Hr.. El nu a fost locuit între 1550 și 1100 î.Hr., cu o foarte mică excepție.^[2]

Istorie

Primele așezări

Distrugerea orașului de către Iosua Navi

Datarea efectuată de Kathleen Kenyon, conform căreia Ierihonul nu era locuit în timpul în care se considera că s-ar fi putut desfășura evenimentele din Biblie legate de invazia israeliților sub conducerea lui Iosua Navi, este acceptată consensual de arheologi.^[2]

(Desigur, asta, pentru unii, a făcut poveștile Bibliei și mai miraculoase decât erau—Iosua a distrus un oraș care nici măcar nu exista!)^[3]
— William G. Dever, Recent Archeological Discoveries and Biblical Research

Conform Ann E. Killebrew (2005), „Cei mai mulți cercetători de azi acceptă faptul că majoritatea poveștilor despre cuceriri din Cartea lui Iosua sunt lipsite de realitate istorică”.^[4] În 2020 ea scria că, în timp ce descoperirile arheologice de la Hazor și altarul de la Muntele Ebal și câteva elemente literare sugerează că Cartea lui Iosua ar putea păstra unele amintiri reale ale istoriei timpurii a Israelului în Canaan, „există un consens că oricare ar fi sursele ei, indiferent de relatarea orală sau scrisă, povestirea cuceririi Canaanului este problematică din punct de vedere istoric și ar trebui tratată cu prudență.”^[5]

„Există puține lucruri pe care le putem salva din poveștile lui Iosua despre distrugerea rapidă, în totalitate, a orașelor canaanite și anihilarea populației locale. Pur și simplu nu s-a întâmplat; dovezile arheologice sunt incontestabile.”
Aceasta este judecata unuia dintre cei mai conservatori istorici ai Israelului antic. Cu siguranță, există istorici mult mai conservatori care încearcă să apere istoricitatea întregii relatări biblice începând cu Avraam, dar munca lor se bazează pe presupoziții confesionale și este un exercițiu de apologetică mai degrabă decât de istoriografie. Majoritatea savanților biblici s-au împăcat cu faptul că o mare parte (nu toată!) din narațiunea biblică este doar vag legată de istorie și nu poate fi verificată.^[6]
— John J. Collins

Mai recent, Lorenzo Nigro de la Expediția italo-palestiniană la Tell es-Sultan a susținut că a existat un fel de așezare în acest loc în timpul secolelor al XIV-lea și al XIII-lea î.Hr.^[7] El afirmă că expediția a detectat straturi de epocă de bronz târziu II în mai multe părți ale tellului, deși straturile sale superioare au fost puternic tăiate de operațiunile de nivelare în timpul epocii fierului, ceea ce explică lipsa materialelor din secolul al XIII-lea.^[8] Nigro respinge ideea că aceste descoperiri dau crezare narațiunii biblice despre cucerirea Canaanului de către Iosua.^[9]

În 2023, Nigro a confirmat că Ierihonul a fost ocupat în Epoca bronzului târzie (1400–1200 î.e.n.).^[10] În această perioadă, zidul orașului anterior, din bronzul mediu, a fost renovat prin adăugarea unui zid din cărămidă de lut peste creasta sa emergentă.^[10]^:602 Orașul avea și o structură cunoscută sub numele de „Clădirea din Mijloc”, care aparent servea drept reședință conducătorilor locali, pe atunci vasali ai Imperiului Egiptean.^[10]^:605 De asemenea, se pare că există dovezi că clădirea din mijloc a fost în cele din urmă distrusă, fiind reutilizată abia mai târziu, la începutul epocii fierului.^[11]

Politică

Vezi și

Listă de superlative geografice

Note

↑ Elected City Council Municipality of Jericho Arhivat în 5 mai 2008, la Wayback Machine.. Retrieved 8 March 2008.
1 2 Robert L. Hubbard, Jr. (30 august 2009). Joshua. Zondervan. p. 203. ISBN 978-0-310-59062-0. The current scholarly consensus follows the conclusion of Kenyon: Except for a small, short-lived settlement (ca. 1400 B.C.), Jericho was completely uninhabited ca. 1550-1100 B.C.
↑ Dever, William G. (1990) [1989]. „2. The Israelite Settlement in Canaan. New Archeological Models”. Recent Archeological Discoveries and Biblical Research (în engleză). SUA: University of Washington Press. p. 47. ISBN 0-295-97261-0. Accesat în 7 ianuarie 2013. (Of course, for some, that only made the Biblical story more miraculous than ever—Joshua destroyed a city that wasn't even there!)
↑ Ann E. Killebrew (2005). Biblical Peoples and Ethnicity: An Archaeological Study of Egyptians, Canaanites, Philistines, and Early Israel, 1300–1100 B.C.E. Society of Biblical Lit. p. 186. ISBN 978-1-58983-097-4. Most scholars today accept that the majority of the conquest narratives in the book of Joshua are devoid of historical reality; ...
↑ Killebrew, Ann E. (2020). „Early Israel's Origins, Settlement, and Ethnogenesis”. În Kelle, Brad E.; Strawn, Brent A. The Oxford Handbook of the Historical Books of the Hebrew Bible. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-007411-1.
↑ Collins, John J. (2008). „Old Testament in a New Climate”. Reflections. Yale Divinity School: 4–7. ISSN 0362-0611. Accesat în 23 mai 2022.
↑ Nigro 2020, p. 202.
↑ Nigro 2020, pp. 202-204.
↑ Nigro 2020, p. 204.
1 2 3 Nigro, Lorenzo (2023). „Tell es-Sultan/Jericho in the Late Bronze Age: An Overall Reconstruction in the Light of most Recent Research”. În Soennecken, Katja; Leiverkus, Patrick; Zimni, Jennifer; Schmidt, Katharina. Durch die Zeiten - Through the Ages: Festschrift für Dieter Vieweger / Essays in Honour of Dieter Vieweger. Gütersloh: Gütersloher Verlagshaus. pp. 599–614. ISBN 978-3-579-06236-5.
↑ Nigro, Lorenzo (2020). „Scientific Report of the Italian-Palestinian Expedition to Tell es-Sultan (2020), Palestine: XVI Campaign”. Sapienza Expedition to Tell es-Sultan/Jericho. Accesat în 23 februarie 2025. The Late Bronze Age building, to be identified with John Garstang's 'Middle Building' was also destroyed and was in turn reused in the Early Iron Age

Bibliografie

Nigro, Lorenzo (2020). „The Italian-Palestinian Expedition to Tell es-Sultan, Ancient Jericho (1997–2015)”. În Sparks, Rachel T.; Finlayson, Bill; Wagemakers, Bart; SJ, Josef Mario Briffa. Digging Up Jericho: Past, Present and Future. Archaeopress Publishing Ltd. ISBN 978-1-78969-352-2.

Legături externe

Materiale media legate de Ierihon la Wikimedia Commons

Ierihon - Cucerirea Ierihonului, 17 iunie 2010, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro
Ierihonul și locurile lui de pelerinaj Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 13 decembrie 2007, Grigore Radoslavescu, Ziarul Lumina
Oază romănească in Grădina Domnului, 27 mai 2007, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național
Ierihon: Cel mai vechi oras din lume, 29 iunie 2012, Daniela Livadaru, CrestinOrtodox.ro

[1] Elected City Council Municipality of Jericho Arhivat în 5 mai 2008, la Wayback Machine.. Retrieved 8 March 2008.

[Jr.2009-2] 1 2 Robert L. Hubbard, Jr. (30 august 2009). Joshua. Zondervan. p. 203. ISBN 978-0-310-59062-0. The current scholarly consensus follows the conclusion of Kenyon: Except for a small, short-lived settlement (ca. 1400 B.C.), Jericho was completely uninhabited ca. 1550-1100 B.C.

[3] Dever, William G. (1990) [1989]. „2. The Israelite Settlement in Canaan. New Archeological Models”. Recent Archeological Discoveries and Biblical Research (în engleză). SUA: University of Washington Press. p. 47. ISBN 0-295-97261-0. Accesat în 7 ianuarie 2013. (Of course, for some, that only made the Biblical story more miraculous than ever—Joshua destroyed a city that wasn't even there!)

[Killebrew2005-4] Ann E. Killebrew (2005). Biblical Peoples and Ethnicity: An Archaeological Study of Egyptians, Canaanites, Philistines, and Early Israel, 1300–1100 B.C.E. Society of Biblical Lit. p. 186. ISBN 978-1-58983-097-4. Most scholars today accept that the majority of the conquest narratives in the book of Joshua are devoid of historical reality; ...

[5] Killebrew, Ann E. (2020). „Early Israel's Origins, Settlement, and Ethnogenesis”. În Kelle, Brad E.; Strawn, Brent A. The Oxford Handbook of the Historical Books of the Hebrew Bible. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-007411-1.

[Reflections_2000-6] Collins, John J. (2008). „Old Testament in a New Climate”. Reflections. Yale Divinity School: 4–7. ISSN 0362-0611. Accesat în 23 mai 2022.

[FOOTNOTENigro2020202-7] Nigro 2020, p. 202.

[FOOTNOTENigro2020202-204-8] Nigro 2020, pp. 202-204.

[FOOTNOTENigro2020204-9] Nigro 2020, p. 204.

[Nigro2023-10] 1 2 3 Nigro, Lorenzo (2023). „Tell es-Sultan/Jericho in the Late Bronze Age: An Overall Reconstruction in the Light of most Recent Research”. În Soennecken, Katja; Leiverkus, Patrick; Zimni, Jennifer; Schmidt, Katharina. Durch die Zeiten - Through the Ages: Festschrift für Dieter Vieweger / Essays in Honour of Dieter Vieweger. Gütersloh: Gütersloher Verlagshaus. pp. 599–614. ISBN 978-3-579-06236-5.

[11] Nigro, Lorenzo (2020). „Scientific Report of the Italian-Palestinian Expedition to Tell es-Sultan (2020), Palestine: XVI Campaign”. Sapienza Expedition to Tell es-Sultan/Jericho. Accesat în 23 februarie 2025. The Late Bronze Age building, to be identified with John Garstang's 'Middle Building' was also destroyed and was in turn reused in the Early Iron Age

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

v d m Orașe administrate de Autoritatea Națională Palestiniană
Cisiordania	Betleem · Beit Jala · al-Bireh · ad-Dhahiriya · Dura · Halhul · Hebron · Ierihon · Jenin · Nablus · Qalqilya · Ramallah · Tubas · Tulkarm · Yatta
Fâșia Gaza	Bani Suheila · Beit Hanoun · Beit Lahia · Deir al-Balah · Gaza · Jabalia · Khan Yunis · Rafah