Sari la conținut

Comuna Țuțora, Iași

47°08′24″N 27°46′49″E (Comuna Țuțora, Iași) / 47.14000°N 27.78028°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Țuțora
—  comună  —
Țuțora se află în România
Țuțora
Țuțora
Țuțora (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′24″N 27°46′49″E ({{PAGENAME}}) / 47.14000°N 27.78028°E

Țară România
Județ Iași

SIRUTA99922

ReședințăȚuțora
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Țuțora[*]Cristinel Albu[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total38,07 km²
Altitudine37 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.063 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal707560

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Țuțora este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chiperești, Oprișeni și Țuțora (reședința).

Comuna se află în marginea estică a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Țuțora se ramifică șoseaua județeană DJ249E, care o leagă spre vest de Tomești (unde se termină în DN28).[2]




Componența etnică a comunei Țuțora

     Români (90,55%)

     Alte etnii (9,45%)




Componența confesională a comunei Țuțora

     Ortodocși (90,01%)

     Alte religii (0,34%)

     Necunoscută (9,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țuțora se ridică la 2.063 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.067 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,55%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,01%), iar pentru 9,65% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Țuțora este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristinel Albu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Verde2        
Partidul Național Liberal1        

Pe teritoriul actual al comunei au avut loc două bătălii turco-polone din războaiele magnaților polonezi în Moldova, una în care polonezii susținuți de domnitorul Ieremia Movilă instalat de ei la Iași au ieșit învingători, și o alta în care au fost învinși definitiv douăzeci și cinci de ani mai târziu.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Țuțora, Oprișenii de Jos, Oprișenii de Sus, Chipirești și Cristești, având în total 1354 de locuitori. În comună funcționau o școală și patru biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora.[8]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat.[9][10]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea–al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat la 3 km nord de satul Țuțora), așezare datând din secolele al XV-lea–al XVIII-lea (perioada medievală).

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Comuna Țuțora, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Țuțora, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 682. 
  8. ^ „Comuna Țuțora în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]