Moșna, Iași
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Moșna | |
| — comună — | |
 Moșna, vedere panoramică | |
  Moșna Moșna (România) | |
| Coordonate: 46°55′20″N 27°57′22″E / 46.92222°N 27.95611°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 98202 |
| Reședință | Moșna[*] |
| Sate componente | Moșna[*] |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Moșna[*] | Georgel Popa[*][3][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 28,31 km² |
| Altitudine | 183 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1767 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707340 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Moșna este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Moșna (care se varsă în Prut) și ale afluentului său, Moșnișoara. Este deservită de șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești.[5]
Distribuția suprafeței[modificare | modificare sursă]
Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ 970 ha.
Faună[modificare | modificare sursă]
Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind:
- păsări: vrabia domestică, ciocârlie, prigorul, cristel de câmp, potârniche, bufnița, cucul, cucuveaua, prepeliță, barză, rață sălbatică, rândunică și uliul.
- animale: popândăul, cârtița, șoarecele de câmp, iepurele de câmp, ariciul, vulpea, dihorul comun, mistrețul și viezurele.
- reptilele sunt reprezentate de numeroase specii de șerpi și șopârle.
Floră[modificare | modificare sursă]
Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt:
- caracteristice câmpiilor: iarba calului, trifoiul, troscotul, măceșul, urzica, macul de câmp, cicoarea, neghina, volbura, coada calului, curnuțul și cânepa sălbatică.
- caracteristice pădurilor de foioase: fagul, specie numeroasă în regiune, teiul, specia predominantă în pădurile dealului Moșna, frasinul, carpenul, stejarul, specie predominantă în regiunea pădurii Unsu, ulmul, salcâmul, specie numeroasă în pădurile mici ale Moșnei, mesteacănul, plopul și arinul, în special în regiunea Hârtoape.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Moșna
Români (97,22%)
Necunoscută (2,65%)
Altă etnie (0,11%)
Componența confesională a comunei Moșna
Ortodocși (92,3%)
Adventiști de ziua a șaptea (4,75%)
Necunoscută (2,82%)
Altă religie (0,11%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la 1.767 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.973 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,3%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,75%). Pentru 2,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Moșna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Georgel Popa[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||
| Partidul Verde | 1 | |||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată tot doar din satul de reședință, având 1510 locuitori. În comună funcționau o școală cu 33 de elevi, înființată în 1867 și două biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satului Moșna la comuna Bohotin.[9]
După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, făcând parte din raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași.[10][11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Două obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, fortificația din punctul „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea–al II-lea î.e.n.). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea).
Economie[modificare | modificare sursă]
Economia Moșnei are un caracter preponderent agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 36,7% în agricultură, 13,7% in industrie iar restul in sfera serviciilor.[12] Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole.În prezent în comună își au sediul mai multe IMM-uri, concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare.
Agricultură[modificare | modificare sursă]
În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren.
Pomicultură[modificare | modificare sursă]
Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Moșna, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Moșna sau Mojna” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 398.
- ^ „Comuna Bohotin în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ [1][nefuncțională] Evenimentul.ro
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- La Moșna, sărbătoarea satului are loc în cimitir[nefuncțională], 31 mai 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina