Comuna Ungheni, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ungheni
—  Comună  —
Ungheni se află în Romania
{{{alt}}}
Ungheni
Localizarea în România
Coordonate: Coordonate: 47°12′0″N 27°44′0″E / 47.20000°N 27.73333°E / 47.20000; 27.7333347°12′0″N 27°44′0″E / 47.20000°N 27.73333°E / 47.20000; 27.73333

Țară România
Județ Iași
Statut Comună

SIRUTA 96003
Atestare 1429

Reședință Bosia
Sate componente Ungheni, Bosia, Coada Stâncii și Mânzătești

Guvernare
 - Primar Iulian Marcu (PD-L, ales 2008[1])

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4.173 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.989 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 707566
Prefix telefonic +40 x32 [4]

Site: Pagina Primăriei

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Comuna Ungheni aparține de județul Iași, Moldova, România. Comuna este situată pe malul vestic al Prutului, în dreptul orașului omonim din Republica Moldova.Reședința comunei este localitatea Bosia. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din Zona Metropolitană Iași.Se învecinează cu următoarele așezări: Golăiești la nord; Republica Moldova la est; Țuțora la sud; Holboca la vest.

Suprafața comunei este de 4.162 ha, din care 3.530 ha extravilan. Aproape jumătate din populație se află în satul Bosia, centrul administrativ al comunei Ungheni. Satele comunei sunt: Ungheni, Bosia, Coada Stâncii și Mânzătești. Comuna numară peste 4.000 de locuitori si peste 1.500 de gospodării. Sunt 560 de copii, elevi si preșcolari, indrumați de 37 de cadre didactice (19 profesori, 12 Învățători, 6 educatoare), in 4 școli si 4 grădinițe.

În anul 1904 comuna Bosia, plasa Braniste apare cu satele Bosia-Berești, Ungheni și Mânzătești. Mai târziu, în 1914 satele Bosiei (Bosia, Berești, Ungheni, Mânzătești, cătunul Marhonda) aparțineau comunei Ungheni. Din anul 1930 comuna are componența actuală.

Cronicile vremii povestesc că Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, s-a întâlnit in anul 1710 cu Seremet, vestit general rus din timpul țarului Petru cel Mare, în Braniștea de la Țuțora, adică la curtea boierului ce-și avea clădirile pe locul de astăzi al Ungheniului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria acestor locuri arată că, în timp, așezările ce se găsesc unite într-o comună au luat naștere ca urmare a stabilirii unor vechi nuclee de agricultori care lucrau aceste pămanturi. Cele mai vechi însemnări cunoscute despre aceasta zona sunt cele legate de satul Ungheni. Astfel într-un uric de la Alexandru cel Bun din anul 1429 se pomenește despre Unghiul Îngust. Profesorul Costăchescu spune că acest Unghi Îngust, probabil un cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de astăzi.

În alte documente din anul 1442, Stefan Voievod al Moldovei "întărește" Martei, soția boierului Mihu-Andronic, două iezere între Prut și Jijia și poienile ce țin de Unghiul (satul Ungheni de astăzi), care pe atunci forma o singură așezare cu Unghiul din Basarabia.

Cercetând denumirile satelor din stânga și dreapta Prutului constatăm o simetrie uimitoare, ca și cum râul ar fi tăiat în două localitățile, ele purtând același nume: Sculeni, Ungheni. La această regulă Bosia face excepție, în dreptul acestei localități aflându-se Mânzătești. Aceasta pentru că, în trecut satele Bosia, Berești și Marhonda formau de fapt Mânzăteștii Vechi.

În Dicționarul geografic al României din 1898, alcătuit și prelucrat de George Ivan, se menționează: Bosia este o comună rurală în mijlocul plasii Braniștea judetul Iasi, situată pe șesul Prutului, al Jijiei și pe coastele delului Mânzătești. E formată din satele Bosia, Marhonda, Mânzătești, Berești și Ungheni pe o suprafață de 1964 ha. Are o populație de 264 de familii sau 1376 de locuitori, români care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor, iar în timpul iernii fac rogojini și cociuge. Mare parte din teritoriul acestei comune este mlăștinos din cauza inundărilor Prutului și Jijiei. Are trei biserici, doi preoți, doi cntăreți, o școală și o moară cu aburi.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Râul Jijia Veche in Bosia
Râul Jijia Veche in Bosia
vedere de pe pod

Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomină. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coada Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni.

Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, și argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coada Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren.

Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivarii de paioase - orz, ovăz - și leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi.

Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe lânga râurile Prut și Jijia, există un numar de bălți, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apă freatică se află la 5–6 m adâncime.

Comuna este situată într-o regiune cu climă temperată, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și pomilor fructiferi.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ungheni

     Români (95.63%)

     Necunoscută (4.31%)

     Altă etnie (0.04%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ungheni

     Ortodocși (95.18%)

     Necunoscută (4.31%)

     Altă religie (0.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungheni se ridică la 4.173 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.989 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,18%). Pentru 4,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Viața bisericească[modificare | modificare sursă]

Marea majoritate a locuitorilor sunt de religie creștin-ortodoxă. Fiecare sat al comunei are propria biserică, astfel în toată comuna sunt în total patru biserici ortodoxe.

Școala[modificare | modificare sursă]

Comuna are trei școli. Cea mai importantă este Școala Generală Bosia-Ungheni. De asemenea și localitatea Mânzătești are o școală generală. Coada Stâncii are doar o școală primară, dar elevii își continuă studiile la celelalte școli din comună, la școlile din Iași sau din localitățile vecine.

Economia[modificare | modificare sursă]

Gara Ungheni-Prut

Ocupația de bază a locuitorilor Comunei Ungheni a fost și este agricultura. Dar în trecut, nevoia i-a invatat pe aceștia să-și meșterească singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarna în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, impleteau coșuri din nuiele, rogojini de papură,etc. Existau de asemenea fierării și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate. Produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în piețele ieșene. De asemenea activitatea economică tinde să se reprofileze de la agricultură spre servicii. Mare parte din locuitori au o slujbă în Iași, spre care fac naveta zilnic.

În anul 1868 începe construirea căii ferate Iasi-Ungheni pentru a se face legătura cu Rusia. Ungheniul a devenit punct de frontieră, astfel s-au construit sedii pentru instituții cum ar fi: gara, cantină, spitalul. Calea ferată a stimulat activitatea comercială a zonei. După Marea Unire din anul 1918, locuitorii de pe cele două maluri ale Prut-ului, obișnuiau să meargă la iarmaroacele și târgurile care se organizau periodic, făceau schimb de produse, participau la jocuri și distracții populare. Acum activitatea comercială se desfășoară în principal cu orașul Iași, dar uneori se mai organizează iarmaroace și târguri, ca în trecut.

Iconografie[modificare | modificare sursă]

Toponomia[modificare | modificare sursă]

Comuna poartă numele localității Ungheni datorită faptului că acest sat reprezintă un punct feroviar important. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul că localitatea Ungheni este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. În trecut comuna se numea Bosia.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Centrul Cultural Bosia

Principalele activități culturale se desfașoară în cadrul Centrului Cultural. Clădirea acestei instituții a fost de curând renovată. În cadrul Școlii Bosia activează o trupă de teatru ce a obținut numeroase premii în competițiile la care a participat.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Institutii publice[modificare | modificare sursă]

General[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 20 iunie 2008. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.