Comuna Bălțați, Iași
| Bălțați | |
| — comună — | |
 Primăria Comunei Bălțați | |
  Bălțați Bălțați (România) | |
| Coordonate: 47°13′42″N 27°06′32″E / 47.22833°N 27.10889°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 95792 |
| Reședință | Bălțați |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Bălțați[*] | Vasile Aștefanei[*][3][4] ( PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 45,18 km² |
| Altitudine | 110 m.d.m. |
| Populație (2011)[1] [2] | |
| - Total | ▼ 4975 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707025 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Bălțați este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bălțați (reședința), Cotârgaci, Filiași, Mădârjești, Podișu, Sârca și Valea Oilor.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată în centrul județului, în Câmpia Jijiei inferioare, pe malul râului Bahluieț. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Din acest drum, la Mădârjești, se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre sud la Lungani, Sinești, Mădârjac și Țibana.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bălțați
Români (96,9%)
Necunoscută (2,95%)
Altă etnie (0,14%)
Componența confesională a comunei Bălțați
Ortodocși (85,14%)
Romano-catolici (10,53%)
Necunoscută (2,95%)
Altă religie (1,36%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălțați se ridică la 4.975 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.019 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,9%). Pentru 2,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,15%), cu o minoritate de romano-catolici (10,53%). Pentru 2,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Bălțați este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Aștefanei[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | ||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, o parte din satele ei, existente la acea vreme, fiind incluse în comuna Brăești,[8] și altele alcătuind comuna Sârca (cu satele Sârca, Bidăile, Lungani, Crucea, Cosițeni, Mădârjești și Goești având în total 3519 locuitori, 5 biserici, 3 școli, 4 mori de apă și 2 de aburi).[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Bălțați, în plasa Cârligătura a județului Iași, având 1183 de locuitori în satele Bălțați, Sârca și Valea Oilor și în cătunele Făcuți și Gugea.[10] În 1931, comuna a fost desființată și satele ei au fost incluse în comuna Lungani.[11]
Comuna Bălțați a fost reînființată, în structura anterioară, plus satele Cotârgaciu și Mădârjești, după al Doilea Război Mondial. În 1950, ea a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat și tot atunci a fost desființat satul Gugea, comasat cu Valea Oilor.[12][13]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Șase obiective din comuna Bălțați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură — Biserica de lemn „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădârjești, construcție ce datează din secolul al XIX-lea. Restul sunt o serie de situri arheologice:
- Situl arheologic de la Bălțați, punct Dealul Mândra, la 1,5 km NE de satul Bălțați. Aici s-au descoperit urmele a două așezări omenești, datând din:
- Epoca Pietrei (Eneolitic, cultura Cucuteni, faza A);
- Epoca bronzului târziu, cultura Noua.;
- Situl arheologic de la Bălțați, punct La Podeț, la cca. 1 km S de satul Bălțați, pe terasa inferioară a râului Bahluieț, lângă podețul de cale ferată. Aici s-au descoperit urmele a 8 așezări omenești datând din:
- Neolitic, cultura Starčevo-Criș;
- Epoca bronzului târziu, Cultura Noua;
- Perioada Hallstatt;
- Secolul al IV-lea, Epoca daco-romană;
- Secolele al VIII-lea–al IX-lea, Epoca medievală timpurie;
- Secolele al XII-lea–al XIII-lea, Epoca medievală timpurie;
- Secolele al XV-lea–al XVI-lea, Epoca medievală ;
- Secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, Epoca medievală;
- Situl arheologic de la Bălțați, punct sat Bălțați - Cantoanele CFR (în zona cantoanelor CFR 38-39), cu urme ale 11 așezări omenești din:
- Neolitic, cultura Starčevo–Criș;
- Eneolitic, cultura Cucuteni, faza A;
- Eneolitic, cultura Cucuteni, faza AB;
- Eneolitic, cultura Cucuteni, faza B;
- Epoca bronzului târziu, cultura Noua;
- Hallstatt mijlociu;
- Secolul al IV=lea, Epoca daco-romană;
- Secolele al VI-lea–al VII-lea, Epoca medievală timpurie;
- Secolele al VIII-lea–al IX-lea, Epoca medievală timpurie;
- Secolele al X-lea–al XI-lea, Epoca medievală timpurie;
- Secolele al XI-lea–al XIII-lea, Epoca medievală timpurie;
- Situl arheologic sat Filiași, comuna Bălțați, Dealul Mare (Dealul Boghiului), la marginea de SE a satului Filiași, cu urme ale unei așezări datând din eneolitic, cultura Cucuteni, faza A;
- Situl arheologic sat Sârca, comuna Bălțați, în vatra satului, unde s-au descoperit urmele a 2 așezări din:
- Epoca fierului, perioada Latène;
- Secolele al XVI-lea–al XVII-lea, Epoca medievală.
Învățământ[modificare | modificare sursă]
Pentru cele 7 sate care o compun, comuna Bălțați dispune de 6 școli și 5 grădinițe.
- Imagine din 27 octombrie 2007 -
Școala generală cu clasele I-VIII Bălțați. Funcționează într-o clădire veche, cu un singur nivel, și a fost inclusă în anul 2004 în programul Reabilitare școli finanțate prin Banca Mondială, pentru demolare și reconstrucție. Reabilitarea școlii se limita, la 27 octombrie 2007, la dotarea clădirii vechi și igrasioase cu geamuri termopan, după cum se poate observa în fotografia din stânga. Ulterior, în anul școlar 2008-2009, școala a fost dotată cu centrală termică pe gaz.[14]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Bălțați, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gugea” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 660.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Sîrca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 416–417.
- ^ „Comuna Bălțați în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 218. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Interviu cu primarul Vasile Aștefanei, în Informatorul Moldovei din 27 iulie 2009
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Anton Dincă, Gheorghe Alexandrescu - Monografia comunei Bălțați, județul Iași (Ed. Pim, Iași, 2003)
- Mădălin Cornel Văleanu - Așezări neo-eneolitice din Moldova Arhivat în , la Wayback Machine. (Ed. Helios, Iași, 2003), ISBN 973-86217-4-7
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Buletin informativ nr. 1 (164)/ianuarie 2006 Ministerul Culturii și Cultelor - CNCPCT
- Silvia Craus - Bălașa de Bălțați (articol publicat în ziarul Ieșeanul, nr.176/26 iulie 2005)