Comuna Popești, Iași
| Popești | |
| — comună — | |
 | |
  Popești Popești (România) | |
| Coordonate: 47°08′42″N 27°15′33″E / 47.14500°N 27.25917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 98435 |
| Reședință | Popești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Popești[*] | Vasile Lupu[*][3][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 72,64 km² |
| Altitudine | 139 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 4085 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707370 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Popești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Doroșcani, Hărpășești, Obrijeni, Pădureni, Popești (reședința) și Vama.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în zona central-vestică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282D, care o leagă spre nord de Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre sud de Mădârjac. Lângă Popești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre vest și sud-vest de Sinești și mai departe în județul Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2).[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Popești
Români (95,17%)
Necunoscută (4,79%)
Altă etnie (0,02%)
Componența confesională a comunei Popești
Ortodocși (95,17%)
Necunoscută (4,79%)
Altă religie (0,02%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popești se ridică la 4.085 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.134 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,18%). Pentru 4,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,18%). Pentru 4,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Popești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Lupu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Popești, Rădeni, Obrijeni, Doroșcani, Hărpășești, Mădârjac, Grumușelele și Bojila, având în total 2736 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una cu aburi, trei școli cu 98 de elevi, și șapte biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2811 locuitori în satele Doroșcani, Hărpășești, Obrigeni, Popești și Vama.[9] În 1931, comunei i s-au alipit temporar satele comunei Sinești care a fost desființată, dar ulterior comuna Sinești a reapărut.[10]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1960) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Unsprezece obiective din comuna Popești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre acestea sunt situri arheologice: situl din „Dealul Gagea” de la nord-nord-est de satul Doroșcani; situl din „Dealul Viilor” aflat la 3,5 km nord de același sat; situl de la „Gropul Morii” de la 1 km nord-est de satul Hărpășești; situl „din Sărături”, de la 1,5 km est-nord-est de Popești; și situl de „la Movilă”, de la 1 km sud de același sat.
Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1857) de la Doroșcani; biserica „Sfinții Împărați” (1833) din Hărpășești; biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1780) din Roșcani; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1835); Biserica de lemn „Sfânta Treime” (1700) din Popești; și ansamblul conacului Cantacuzino-Pașcanu (secolul al XVIII-lea), ansamblu aflat în satul Popești și format din conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Ilie” (1776).
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Florin Lăzărescu (n. 1974), prozator, scenarist și publicist.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Google Maps – Comuna Popești, Iași (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Popești, com. rur. în partea de S. a plășei Cîrligătura” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 48.
- ^ „Comuna Popești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 218. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Parohia Popești - o poartă deschisă spre Europa creștină, 18 iulie 2007, Grigore Radoslavescu, Ziarul Lumina