Comuna Aroneanu, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aroneanu
—  Comună  —
Piațeta cu bustului Aron Vodă din centrul satului Aroneanu
Piațeta cu bustului Aron Vodă din centrul satului Aroneanu
Stemă
Stemă
Aroneanu se află în România
Aroneanu
Aroneanu
Aroneanu (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°12′50″N 27°36′00″E / 47.21389°N 27.60000°E / 47.21389; 27.6000047°12′50″N 27°36′00″E / 47.21389°N 27.60000°E / 47.21389; 27.60000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA 95747

Reședință Aroneanu
Componență

Guvernare
 - Primar Benoni Moruzi[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 39,03 km²
Altitudine 117 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3402 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Aroneanu este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Aroneanu (reședința), Dorobanț, Rediu Aldei și Șorogari. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din structura informală de colaborare între autorități denumită Zona Metropolitană Iași.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Numele localității este format de la numele de persoană a voievodului Aron „Tiranul”.[5]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată estul județului, în sud-estul Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului Iași. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în DN24.[6]

Relieful și clima[modificare | modificare sursă]

Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase.

Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml.

Flora[modificare | modificare sursă]

Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea, pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune.

Fauna[modificare | modificare sursă]

În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă, ceea ce a făcut ca majoritatea gospodăriilor să aibă apă curentă. Pe lângă aceasta încă se mai folosesc și fântânile, în schimb fântânile cu cumpănă sunt inexistente.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Aroneanu

     Români (95.32%)

     Necunoscută (4.52%)

     Altă etnie (0.14%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Aroneanu

     Ortodocși (94.59%)

     Necunoscută (4.52%)

     Altă religie (0.88%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aroneanu se ridică la 3.402 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.884 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,33%). Pentru 4,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,59%). Pentru 4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Aroneanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Benoni Moruzi[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 4              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1              
Partidul Mișcarea Populară 1              

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Aroneanu, reședința comunei, datează din secolul al XVI-lea și și-a primit numele de la domnul Moldovei Aron Tiranul (1591-1592, 1592-1595), care în anul 1594 a ridicat în acest loc o mănăstire. În legătură cu întemeierea acesteia există și o legendă: se spune că una din fiicele lui Aron Vodă s-a rătăcit într-un codru din preajma Iașilor; astfel, domnul a promis că pe locul unde va fi găsită fiica sa se va ridica o mănăstire, promisiune pe care a îndeplinit-o.

În zonă au avut loc incursiuni ale tătarilor, care au dus la risipirea satului în mai multe rânduri. Ca fapt istoric trebuie luat în seamă și lupta dintre Ștefăniță-Vodă, ajutat de cazaci și Constantin-Vodă, în care a fost înfrânt Ștefăniță.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comuna Copou, reședința plășii Copou a județului Iași.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea Aroneanu, Cuza Vodă, Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori.[10] În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei — reincluse în comuna Copou.[11] Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași.

În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Aroneanu, monument istoric de interes național

În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din Epoca Medievală (secolele al XVI-lea–al XVIII-lea).

În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — situl de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea–al XIV-lea, al XIV-lea–al XVI-lea și al XVII-lea–al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea–al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfântul Ilie” (1718) din satul Rediu Aldei.

Înfățișarea satului, ocupații[modificare | modificare sursă]

În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn.

În apropiere de centrul satului se află cimitirul, unde pe lângă mormintele obișnuite, au început să apară și cavouri. Cel mai vechi mormânt este al unui bărbat (1880- 1912).

La data de 26 octombrie 2003, a fost dezvelit în centrul comunei Aroneanu un bust al domnitorului Aron Vodă, realizat de sculptorul Ion Busdugan, la acest eveniment luând parte în afară de oficialitățile locale și deputatul PSD de Iași, Traian Dobre. Sponsorii care au contribuit la ridicarea acestui monument au fost Consiliul Județean Iași, Consiliul Local Aroneanu, Asociația Veteranilor de Război, Universitatea Populară, SC Moldoconstruct, SC Electrica, SC Moldotrans, SC Iasicons, SC Romtelecom, Fundația World Vision și 6 localnici.

Populația este de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș.

Cultură[modificare | modificare sursă]

În anul 1879 a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În 1960 s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din 1965 își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ http://www.philippide.ro/persoane/Volume/Mic_dictionar_toponimic.selectiv.pdf
  6. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Aroneanu, Iași. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.2096868,27.6042979,14z. Accesat la 7 mai 2014. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Copoul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 630. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  10. ^ Comuna Aroneanu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=417. Accesat la 7 mai 2014. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 216. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 7 mai 2014. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 7 mai 2014. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C-tin Chiriță - Dicționar geografic al județului Iași (București, 1888).
  • Al Obreja - Dicționarul geografic al județului Iași (Ed. Junimea, Iași, 1979).