Discuție:Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cscr-former.svg Iași a fost propus ca articol de calitate, dar în urma discuției s-a constatat că nu îndeplinea criteriile la acea vreme. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost respins.
25 noiembrie 2009 Propunere articol de calitate Respins
Famicom style controller Acest articol se încadrează în Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România. Pentru mai multe informații vizitați pagina proiectului, unde vă puteți înscrie și puteți contribui la proiect.
Neclasificat Acest articol încă nu a fost evaluat pe scara de calitate.
Stock post message.svg De făcut pentru articolul Iași: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:

    Denumiri „Iași”[modificare sursă]

    doresc sa stiu cite localitati cu numele "iasi" sint in romania

    Vedeți Iași_(dezambiguizare). Acolo există o listă cu toate articolele care conțin cuvântul Iași. --KlaudiuMihăilă Mesaj 28 iunie 2006 20:38 (EEST)

    Legătură moartă[modificare sursă]

    În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

    --MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:06 (EET)


    Am sters doua afimatii care reflecta un "patriotism local", rupt de realitate. A spune ca Iasiul este "capitala culturala a tarii", cand principalele institutii de cultura se afla totusi in Bucuresti si cand Sibiul a fost "capitala culturala a Europei", este cel putin o exagerare. Apoi, a spune ca Iasiul este "al doilea centru universitar al tarii", cand ai Clujul cu cea mai mare universitate a tarii (UBB), iar conform statisticilor oficiale raportul populatie universitara vs. populatie aseaza Clujul pe locul I, este, din nou, o dorinta care distorsioneaza realitatea.

    Statistici neconfirmate de surse[modificare sursă]

    A se vedea Discuție Utilizator:79.112.44.5, care descrie modificările făcute de el Va rugam nu mai faceti afirmatii false! De dragul acestui proiect care se cheama Wikipedia si al realitatii!. Conform WP:VERIF, verificabilitatea contează, nu adevărul. Am revenit la versiunea coerentă, conform Institutului Național de Statistică. --Turbojet 30 martie 2009 00:12 (EEST)

    Afirmația că populația municipiului Iași ar fi fost la data de 1 iulie 2008 de 313 994 locuitori, situându-se astfel pe locul al doilea pe țară este făcută de filiala locală a INSSE, care nu furnizează date comparative, așa că afirmația privind poziția pare fără acoperire. Afirmația nu este confirmată de datele INSSE la nivel central, care furnizează date, este drept, doar pentru 1 ianuarie 2008, însă acelea sunt date comparative, care justifică afirmațiile. În acest sens, comentariile făcute de Utilizator:79.112.43.14: „Iasi, ce alta sursa credibila vrei? Datele tale se refera la 1 ianuarie, ale mele la 1 iulie 2008! Citeste complet toate datele!" și „Iti ofer si alte date, analizeaza-le! Ai date suficiente la INSSE. Sa lasam totusi orgoliile in afara proiectului Wikipedia!” par deplasate. Sigur sursa locală nu face afirmația privin ordinea doar pentru a servi interesele locale privind repartizarea banilor de la buget? --Turbojet 17 aprilie 2009 20:29 (EEST)

    Turbojet, blocarea paginii Iasi reprezinta un act inutil, care personal imi pare pueril, lipsit de logica si respect si care nu demonstreaza decat rea vointa. Datele asa zis comparative la care faci referire sunt date provenite dintr-un comunicat de presa, anterior datelor afisate de catre INS, Directia Iasi. Afirmatia ta in ceea ce priveste INS Iasi, cum ca aceasta institutie functioneaza, citez, "pentru a servi interesele locale privind repartizarea banilor de la buget", este total neprofesionista si nu face decat sa jigneasca profund intregul colectiv al acestei institutii si activitatea acestuia! Imi pare rau sa constat ca activitatea Wikipedia este cateodata compromisa chiar de catre persoane care au pretentia ca ajuta dar care nu isi pot stapani orgoliile naive.

    INS Iasi este subordonata INS si indeplineste atributiile acestuia la nivel local. INS Iasi este cel care ofera toate datele oficiale in toate ocaziile, inclusiv la recensamanturi, la fel cum si celelalte date din alte judete vin de la directiile respective.

    Pentru ca nu cunosti organizarea Institului National de Statistica din Romania, respectiv al Directiei Judetene Iasi, am sa-ti prezint cateva informatii:

    "În subordinea Institutului Național de Statistică funcționează: Direcțiile regionale de statistică organizate la nivelul județelor - centre ale regiunilor de dezvoltare stabilite potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, și direcțiile județene de statistică organizate la nivelul celorlalte județe, ca instituții publice, cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat.

    Direcția Județeană de Statistică Iași este organizată și funcționează în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale în România (cu modificările ulterioare) și ale Hotărârii Guvernului nr. 68/2004 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică (ca unitate teritorială a acestuia),îndeplinind în județ atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile Institutului Național de Statistică."

    Sunt dezgustat de aceste asa-zise "mandrii" si "rivalitati" locale sau regionale.

    Din pacate prin actiunile unor "administratori" cum sunt Turbojet sau Mihai Andrei, cea care are de pierdut este Wikipedia, care continua sa ramana o sursa nesigura de informatii! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.43.241 (discuție • contribuții). --Mihai Andrei (discuție) 18 aprilie 2009 14:33 (EEST)

    Să ne lămurim.
    1. În momentul în care apare o dispută, politicile Wikipedia cer un dialog în pagina de discuții, dialog prin care participanții să ajungă la un consens (adică să cadă de acord). Eu m-am conformat politicilor, deschizând discuția aici, însă utilizatorul 79.112.43.241 nu a dat atenție acesteia, continuând disputa prin reveniri direct în articol, de data asta cu alt utilizator, care și el, în calitate de administrator, se ocupă de respectarea politicilor. Conform politicilor, eu am „înghețat” (prin protejare parțială, așa se face) disputa, pentru a determina continuarea dialogului aici, în pagina de discuții, obiectiv care a și fost atins.
    2. Utilizatorul 79.112.43.241 mi s-a adresat aici în mod direct, cu o mulțime de epitete. Vehemența acestora poate fi luată drept o dovadă clară de interes în cauză.
    3. Dacă INS Iași este o filială care dispune doar de date cu privire la zona sa de competență și nu poate prezenta date comparative, n-are niciun drept să facă pe situl său web afirmații cu privire la vreo ordine. Dacă are și alte date, acestea trebuie confirmate de o organizație centrală.
    4. Pe Wikipedia nu există noțiunea de „e așa cum spun eu deoarece funcționez după un statut care îmi dă autoritatea să fac afirmația” (cui, IP-ului?).
    5. Soljenițîn în Arhipelagul Gulag a explicat noțiunea de „tuhtă”, așa că cifrele, până nu sunt confirmate de informații comparative, nu pot fi luate pe cuvânt, încrederea în sursele respective este redusă. Eu zic să așteptăm comunicatul INSSE, nu mai e mult până atunci, și punem în articole datele comparative furnizate de ei. --Turbojet 23 aprilie 2009 14:59 (EEST)

    Istorie[modificare sursă]

    In perioada ianuarie 1859 - ianuarie 1862 au existat, in paralel, doua guverne ale Principatelor Unite, unul la Iasi, celalalt la Bucuresti. Denumirea era de "Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti".

    In perioada 1916 - 1918, in aceasta perioada greu incercata, Iasul a fost capitala Romaniei neocupate. Chiar si dupa "Pacea de la Bucuresti", semnata la 7 mai 1918, Iasul ramane capitala Romaniei, care la acea vreme deja includea Basarabia. Bucurestiul a avut in tot acest timp o administratie marioneta, dar Romania a continuat sa existe ca entitate, initial in 6 judete ale Moldovei si ulterior si in Basarabia si Bucovina.

    In acest timp in Bucuresti a existat un guvern de giranti romani, care erau ministrii germanofili din grupul lui Carp si care au condus ministere si au numit prefecti si primari in teritoriul ocupat de germani. Dar acest pseudo-guvern de la Bucuresti nu a reprezentat Romania.

    Iar la 1 Decembrie 1918 regele reintra in Bucuresti, in aceeasi zi in care la Alba-Iulia se proclama Unirea! ! Astfel, 1 Decembrie 1918 are o semnificatie si mai profunda!!! Semnificatie ignorata in ultimii 60 ani din motive lesne de inteles ... (Rgvis (discuție) 1 mai 2009 13:03 (EEST))

    PDVN[modificare sursă]

    Articolul este lipsit de PDVN, îmbibat de patriotism local, folosind fraze bombastice și costruite penibil pentru a crea impresii paraenciclopedice:

    • „...Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă (s.m.) asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste." Adică, Faimoasa divizie de elită (germană)...a obținut o victorie importantă... pe deoparte, vs. ...Iașul era ocupat de forțele staliniste („Armata Roșie”, domnule, nu „forțele staliniste"!)
    • „În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.” E bună! Orașul s-a dezvoltat în perioada postbelică (nu comunistă?), dar a rămas cel mai important centru cultural... după căderea comunismului...?!? păi asta-i datorită splendidei urbanistici comunisto-realist-socialistă și a înduioșătoarei ei griji pentru păstrarea patrimoniului, nu? Dar cea mai nostimă este aducerea din condei: „cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.”
    • Alta: „Iașul ar putea obține titlul de "oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”...
    • „1912 - se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel”. Nu-i singurul.
    • În Iașul interbelic a trăit o minoritate evreiască de circa 30-40% din populație, acestă masă de oameni n-a lăsat nimic demn de menționat? nu sinagogi, nu cartiere, nu personalități, nimic? Barem infiorătoarea, marea groapă comună de la cimitirul evreiesc putea fi menționată, chiar fotografiată, dar asta ar fi stricat un peisaj fantastico-idilic tendențios și aberant. --Alex F. (discuție) 24 august 2010 12:18 (EEST)

    bibliografie[modificare sursă]

    Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul războiului, Antonescu a ordonat deportarea evreilor din cauza colaborarii acestora cu armata sovietică [5]. [6],[7] .Deportarea a mai fost numită și Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 și a fost descrisă și de Ancel, Jean, [8]. Sunt persoane care sterg bibliografia Readder (discuție) 25 ianuarie 2012 08:21 (EET)

    Buzatu Ghe, Mareșalul Antonescu în fața istoriei, ediția a II-a, Iași, Tipo Moldova, 2010.

    Tesu Solomonovici - MARESALUL ION ANTONESCU, Editura Tesu , 2007

    Stoenescu Alex, Armata, mareșalul și evreii, RAO International Publishing Company S.A,1998

    Care Buzatu?

    Ăsta care a fost comunist, apoi, ca activist politic de extremă-dreaptă, a fost ales senator de Iași? Asta nu e bibliografie serioasă, e propagandă politică. Leonard (discuție) 25 ianuarie 2012 08:51 (EET)

    Tot propaganda este si campania impotriva Iasului. Readder (discuție) 25 ianuarie 2012 08:54 (EET)

    Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă grea în istoria ieșeană[1]. Orașul a fost bombardat ziua și noaptea. În timpul războiului, Antonescu a ordonat deportarea evreilor din cauza colaborarii acestora cu armata sovietică [1], [2], [3] .Deportarea a mai fost numită și Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 și a fost descrisă și de Ancel J.,[4]. 217.73.168.22 (discuție) 25 ianuarie 2012 13:31 (EET)

    Tot propaganda este...[modificare sursă]

    In ultimul timp au aparut diversi pseudoistorici care ataca istoria Romaniei. Si in Franta se stie ca Ioana d,Arc a fost o nebuna (schizofrenica)care nu a avut nici o activitate patriotica dar are totusi statut de erou. Se stie ca Balada lui Roland este un fals creat in sec XIX dar totusi se studiaza in scoli. Negativistii nu sunt luati in seama. Alex F este un negativist si un antiroman.

    Cititi in continuare părea unui activist antiromân (cu pseudonimul Alex F):

    „Tot propaganda este...” zice d. Readder. Gura d-lui Readder adevăr graiește: d-sa face propagandă și nu se sfiește s-o spună. Pentru această propagandă î-și permite să contorsioneze istoria, să arunce praf în ochii cititorilor. Iacă așa se vopsește cioara:

    • „Tot propaganda este si campania impotriva Iasului”. Campanie impotriva Iasului?!? Cu ce, adică? Adevărul istoric este o campanie impotriva Iasului, iar absurdități negaționiste supte din deget salvează Iașul? Ce fel de onestitate intelectuală este asta?
    • Deportarea a mai fost numită și Pogromul de la Iași...” Adică cum, e cioară, sau e porumbel?
    • „...În timpul războiului, Antonescu a ordonat deportarea evreilor din cauza colaborarii acestora cu armata sovietică...” ?!? Păi la cinci zile de la intrarea României în război nu exista armată sovietică în Iași deci, cu cine și cum au colaborat evreii, prin telepatie? Toți cei 13.266 evrei masacrați au colaborat cu sovieticii?? Tot Partidul Comunist Român număra cca. 1000 de membri și, să zicem 2-300 dintre ei erau evrei care, chiar dacă s-ar fi comasat cu toții la Iași, ăsta nu era un motiv să ucizi încă 13000, fară anchete, fara judecată, just like that! Cine aprobă/justifică o astfel de crimă monstruasă cum poate fi considerat, patrot, umanist, bun creștin, om civilizat, om?
    • Propaganda d. Readder și - probabil - a clonei sale, IP 217.73.168.22 se reclamă a se sprijini pe surse: Senatorul PRM Gheorghe Buzatu, Tesu Solomonovici și Alex Stoenescu. A fost omis elevul și protejatul lui Buzatu, celebrul deputat PRM de Iași Vlad Hogea, autorul broșurii de scandal Naționalistul, de care s-a dezis ulterior.
      • Profesorul Gheorghe Buzatu a fost caracterizat de istoricul Randolph Lewis Braham ca „istoric negaționist, deputat din partea PRM și specialist în manipularea opiniei publice” (Braham, Randolph L.: Romanian Nationalists and the Holocaust: Attempts to Whitewash the Past, 2002.)
      • În cartea sa „Armata, Mareșalul și evreii” (1998), Stoenescu declară că Pogromul de la Iași a fost o acțiune exclusiv germană, deoarece Antonescu „cedase practic orașul suveranității trupelor germane, care au fost responsabile cu masacrul”. Această poziție a fost caracterizată de istoricul Michael Shafir ca un negaționism contorsionat al Holocaustului, prin aruncarea vinei asupra altora, respectiv, a germanilor (Shafir, Michael: Deflective Negationism of the Holocaust in Postcommunist East-Central Europe (I): The Germans Did It Alone (A) în East European Perspectives, 4:18, 2002). Stoenescu tratează în continuare și desfășurarea evenimentelor din Trenurile Morții, declarând că moartea miilor de evrei nu a fost intenționată și s-a datorat neglijenței deci, d. Readder citează din Stoenescu înt-un mod liber, tradus și adus din condei.
      • Tesu Solomonovici a fost aruncat în acest ghiveci, nu ca istoric, nu că ar susține tezele d. Readder, ci numai pentru că este evreu, ca o frunză de viță menită să acopere... etc.

    Este normal ca într-un articol istoric să fie menționate și părerile contradictorii. Regestionarea istoriei după decembrie 1989, antisemitismul și negaționismul au fost tratate la locul menționat și este inutil să reluăm discuția în articolul despre Iași. --Alex F. (discuție) 26 ianuarie 2012 02:48 (EET)

    Un singur cititor nu poate nega operele scrise despre Iasi. Evreii au efectuat un genocid la Deir Yassin. Toate tarile au masacre inutile in istorie. Ce parere aveti dvs, vreti sa aruncam permanent cu noroi unii in altii ? Readder (discuție) 26 ianuarie 2012 11:22 (EET)


    Din bibliografie rezulta ca Antonescu a primit informatii ca unii evrei semnalizeaza avioanelor sovietice pentru a corija bombardamentele aeriene. Deportari au facut toate tarile din razboi: Americanii au deportat: toti germanii si japonezii in lagare Rusii au deportat populatia romaneasca din Basarabia si Bucovina (vezi Tatarca) si pe polonezi (vezi Catin) A nega adevarul despre deportare si a-l transforma in altceva reprezinta tactica unor extremisti rauvoitori de a culpabiliza un popor. Evreii tac cand vine vorba de genocidul de la Deir Yassin. Pentru ei istoria nu inseamna dialog. Readder (discuție) 26 ianuarie 2012 11:34 (EET)

    Atitudinea de negare a operelor scrise de o pleiadă întreagă de români este un antiromânism și care în cazul de față este vizibil la dl Alex. Trebuie sa apara in paginile Iasului toti cei care au adus contributii la studierea istoriei chiar daca sunt controversate. Readder (discuție) 26 ianuarie 2012 12:04 (EET)

    Numai antisemiți se referă la evrei ca la o persoană individuală, "evreii au efectuat un genocid", "evreii tac", "evreii semnalizează" - trebuie să fie cineva plin de ură și lipsit complect de inteligență ca să învinovățească tot poporul pentru ceea ce au făcut, dacă au făcut, câțiva oameni. Nu s-a găsit niciun evreu care semnala rușilor, ăsta era un pretext tâmpit pentru masacru, dar cine vrea să creadă, crede și dovedește cât de mare poate să fie prostia oamenilor. Și acum cu privire la presupusul genocid (120 de victime arabe, 4 morți evrei și vreo 30 de rămiți evrei, mare genocid...), dacă te ocupă, și dacă ești în stare, poți să traduci din engleză, dar n-are nicio legătură cu discuția de aici. Leonard (discuție) 26 ianuarie 2012 13:27 (EET)
    Stimate d. Readder, un dialog cu dv. pare a fi un dialog între surzi. Chiar dacă vi se flutură cu un tramvai, pe dv. vă preocupă același lucru, o țineți una și bună, cu tenacitate de propagandist, facand abstracție de datele prezentate, de surse și de subiect în sine. În mod deliberat Dv. tulburați apele cu subiecte nerelevante, pentru a distrage atenția de la subiectul în dispută. Pentru Dumnezeu, ce legătură are Tatarca, Catinul, Deir Yassin (am văzut articolul pe temă pe care l-ați început și la care am constatat un nivel istoric, de documentare și de obiectivitate și corectitudine intelectuală identic cu randurile dv. de mai sus), tăcerea, sau ne-tăcerea evreilor, cu pogromul din Iași?!?
    Și de unde tupeul de a mă acuza pe mine de antiromânism, pe ce bază? Negarea „operelor” extremiste, de incitare, fasciste/fascistoide/neo-fasciste, comuniste, xenofobe, obscurantiste, scrise de pleiade de români este o datorie civică. Propaganda negaționistă (de negare a Holocaustului) este interzisă de lege, atat în România, cat și în majoritatea țărilor din UE.
    D. Readder, contribuțiile dv. la roWp. nu sunt constructive, așa că vă rog să vă căutați un alt debușeu pentru activitatea dv. propagandistică. --Alex F. (discuție) 26 ianuarie 2012 14:01 (EET)

    Alex a mai fost acuzat de antiromanism de mai multe persoane si se poate vedea acest lucru si din actiunile intreprinse Readder (discuție) 28 ianuarie 2012 15:31 (EET)

    Din contră, a denunța crimele ideologiei naziste și a imitatorilor ei din România, care au terfelit prin faptele lor onoarea națiunii române, și au adus mult rău României, e un act de românism, și în nici un fel antiromânism. Minimalizarea crimelor inspirate de nazism, asa cum a fost pogromul din Iași, nu e un act patriotic niciunde în lume.Ewan (discuție) 3 februarie 2012 00:39 (EET)

    Referințe[modificare sursă]

    Se pare că este nevoie de referințe și pe pagina de discuții:

    1. ^ Stoenescu Alex, Armata, mareșalul și evreii, RAO International Publishing Company S.A,1998
    2. ^ Buzatu Ghe, Mareșalul Antonescu în fața istoriei, ediția a II-a, Iași, Tipo Moldova, 2010
    3. ^ Tesu Solomonovici - Maresalul Ion Antonescu, Editura Tesu , 2007
    4. ^ Ancel, Jean: Martiriul evreilor din România (1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93, Ed. Hasefer, București, 1991.

    Populație în introducere[modificare sursă]

    Am citit articolul pe care îl citați, Rgvis, exact până la capăt. El se termină cu afirmația:

    Populația la 1 ianuarie a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migrația externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales emigrația. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populației României. Datele prezentate pentru perioada 2003- 2013 au caracter provizoriu, urmând ca numărul populației să fie recalculat, se arată pe site-ul Institutului Național de Statistică.

    Deci în articol se specifică clar că valoarea supraevaluează realitatea și că este probabil motivul pentru care datele par să sugereze că populația orașului a crescut într-un an cu 10%, când în realitate nu avea cum să se întâmple asta în absența unei migrații în masă către oraș. Un alt aspect pe care l-am pus în discuție este de ce trebuie scrise atâtea date de detaliu pe subiectul populației în secțiunea introductivă când, dacă sunt relevante și solid verificabile, ele ar avea loc cel mult în secțiunea de demografie? —Andreidiscuţie 15 mai 2014 19:20 (EEST)

    De acord; am mutat informatiile respective. (Rgvis (discuție) 15 mai 2014 19:29 (EEST))

    Calitatea aerului (posibil vandalism)[modificare sursă]

    Observ o dispută, sau un posibil vandalism, în ceea ce privește clasarea Iașiului pe locul 2, dupa Bucuresti, la poluarea aerului. Vezi aici.

    Un utilizator continuă să modifice actualizarea mea, fara a oferi surse sau o argumentare factuală. Aș ruga pe alți editori să comenteze și, dacă este cazul, să aplice politicile relevante pentru rezolvarea acestui caz. Sb2s3 (discuție) 18 mai 2016 19:26 (EEST)

    Revenire material referențiat din The Holocaust Industry[modificare sursă]

    Lucrarea este problematică din punct de vedere științific și greu de utilizat ca sursă de încredere. Bineînțeles, este disponibilă pe scară largă, fiind disimulată de extrema dreaptă deoarece are o oarecare tentă antisemită. Mai mult, citarea nu susține afirmațiile. Afirmația că trenurile morții se îndreptau spre Transnistria e falsă, pentru simplul motiv că România încă nu ocupase încă Transnistria la acea dată. Nici spre Auschwitz nu se duceau, bineînțeles, naziștii de-abia construiseră lagărul, iar regimul lui Antonescu avea doar o vagă dorință de a-i masacra pe evrei, fără o planificare prea sistematică. Dar nimeni nu spune că se duceau spre Auschwitz, deci afirmația demontează un om de paie. Trenurile morții doar au umblat de colo-colo, cât să moară cât mai mulți, iar supraviețuitorii au fost puși la muncă forțată. —Andreidiscuție 8 noiembrie 2016 12:17 (EET)