1946
Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990
Ani: 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Anul 1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Ianuarie[modificare | modificare sursă]

- 7 ianuarie: Admiterea în guvernul Petru Groza a câte unui reprezentant al PNȚ și PNL în calitate de miniștri secretari de stat fără portofoliu - anunță sfârșitul "grevei regale".
- 10 ianuarie: La Londra se desfășoară prima sesiune a Adunării Generale a ONU.
- 11 ianuarie: Enver Hodja declară Republica Populară Albania, cu el însuși ca prim-ministru.
- 16 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de șef al guvernului provizoriu francez.
- 17 ianuarie: Prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.
- 19 ianuarie: La Tokio ia ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
- 20 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de președinte al Franței.
- 25 ianuarie: Generalul american Douglas MacArthur recomandă printr-o telegramă către Statul Major al SUA, ca împăratul Hirohito să nu fie judecat pentru crime de război.
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 2 februarie: Ungaria devine republică.
- 5 februarie: Marea Britanie și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
- 14 februarie: A început să funcționeze primul calculator electronic Eniac, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.
- 14 februarie: Banca Angliei este naționalizată.
- 24 februarie: Juan Peron este ales președinte al Argentinei.
Martie[modificare | modificare sursă]

- 2 martie: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord.
- 4 martie: Carl Gustaf Emil Mannerheim demisionează din funcția de președinte al Finlandei.
- 5 martie: Winston Churchill rostește celebrul discurs de la Fulton, Missouri despre Cortina de fier. Se declanșează Războiul Rece.
- 30 martie: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.
- 30 martie: Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 3 aprilie: Este instalată Curtea Internațională de Justiție.
- 3 aprilie: Generalul japonez Masaharu Homma este executat pentru conducerea în Filipine a Marșului Morții de la Bataan.
- 6 aprilie: Este asasinat, la București, pictorul Anatol Vulpe. Ucigașii lui nu au fost identificați niciodată.
- 10 aprilie: În Japonia, femeile votează pentru prima dată, în timpul alegerilor pentru Camera Reprezentanților a Dietei Imperiale.
- 13 aprilie: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.
- 16 aprilie: Statele Unite au lansat cu succes primul test al unei rachete V-2, capturată din Germania și testată la White Sands Proving Ground.
- 18 aprilie: Societatea Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU.
- 25 aprilie: Începe la Paris reuniunea miniștrilor de externe ai celor Patru Mari Puteri.
- 29 aprilie: Foștii prim-miniștri japonezi Hideki Tōjō (1941-1944), Kiichiro Hiranuma (1939), Koki Hirota (1936-1937) și Kuniaki Koiso (1944-1945), alături de alți 24 de inculpați au fost puși sub acuzare la Tokyo pentru crime de război, de uciderea a mii de americani la Pearl Harbor, pentru conspirație "de a asigura dominația militară, navală, politică și economică a întregii lumi". Toți membrii supraviețuitori ai cabinetului Tōjō au fost incluși în actul de acuzare.
Mai[modificare | modificare sursă]
- 3 mai: Începe la Tokyo varianta asiatică a Nurnbergului.
- 7 mai: Masaru Ibuka și Akio Morita au fondat compania Sony în Minato, Tokyo, Japonia.
- 9 mai: Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei abdică și este succedat de fiul său, Umberto al II-lea.
- 17 mai: Formarea Blocului Partidelor Democratice din România.
- 20 mai: Camera Comunelor din Regatul Unit decide să naționalizeze minele.
- 21 mai: La Laboratorul Los Alamos, fizicianul canadian Louis Slotin își salvează colegii însă el primește o doză fatală de radiație. Nouă zile mai târziu a murit.
- 26 mai: Alegeri parlamentare în Cehoslovacia cu victoria comuniștilor (38%).
- 27 mai: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertaților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
- 31 mai: În urma unui referedum în Grecia, cetățenii își manifestă susținerea pentru revenirea la monarhie.
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 1 iunie: În urma condamnării la moarte de instanța "Tribunalului Poporului", Ion Antonescu este executat la Jilava.
- 2 iunie: Printr-un referendum, italienii decid să transforme Italia dintr-o monarhie în republică. După acest referendum regele Italiei Umberto II di Savoia a fost exilat. Femeile votează pentru prima dată.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 1 iulie: Fondarea Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giulești, actualul Teatrul Odeon.
- 8 iulie: A fost creată Uniunea Internațională a Profesorilor.
- 21 iulie: A fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință – FMOS.
- 22 iulie: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948).
- 25 iulie: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific.
- 29 iulie: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).
August[modificare | modificare sursă]
- 13 august: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 2 septembrie: Jawaharlal Nehru devine prim-ministru al Indiei.
- 6 septembrie: George Enescu și soția sa, Maruca Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.
- 15 septembrie: Bulgaria se proclamă Republică Populară.
- 20 septembrie: Prima ediție a festivalului de film de la Cannes, Franța.
- 1 octombrie: Se încheie procesul de la Nuremberg.
- 12 octombrie: A fost înființat la Iași, Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon".
- 13 octombrie: Ratificarea Constituției franceze și nașterea celei de-a patra Republici.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 noiembrie: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură - UNESCO, cu sediul la Paris, la care au aderat 160 de state.
- 19 noiembrie: Primele alegeri parlamentare postbelice din România, declarate "libere și nestingherite", care au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice (79,86% din voturi). Primele alegeri la care femeile din România au drept de vot.
- 29 noiembrie: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 11 decembrie: Este fondat UNICEF (Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite).
- 20 decembrie: Este „etatizată” Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice
- 31 decembrie: Președintele SUA Harry S. Truman declară oficial sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
Arte, știință, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- 16 ianuarie: George Călinescu începe la Facultatea de Litere din Universitatea București, cursul "Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică" cu lecția de deschidere intitulată Sensul clasicismului
- 4 martie: Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra
- Mircea Florian publică Misticism și credință
- Mihai Ralea publică Explicarea omului
- Lucian Blaga publică Trilogia valorilor
- Gellu Naum publică Spectrul longevității: 122 de cadavre, Castelul Orbilor
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 3 ianuarie: John Paul Jones, muzician englez (Led Zeppelin)
- 4 ianuarie: Mihai Constantinescu, cântăreț român de muzică ușoară
- 5 ianuarie: Diane Keaton, actriță americană
- 6 ianuarie: Syd Barrett, muzician britanic, membru fondator al grupului Pink Floyd (d. 2006)
- 9 ianuarie: Virgil Săhleanu, lider sindical român (d. 2000)
- 20 ianuarie: David Lynch, regizor american
- 29 ianuarie: Irina Nicolau, folclorist, eseist (d. 2002)
-
John Paul Jones, muzician englez (Led Zeppelin)
-
Diane Keaton, actriță americană
-
David Lynch, regizor american
- 5 februarie: Charlotte Rampling, actriță engleză
- 14 februarie: Gil Dobrică, solist vocal român de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues (d. 2007)
- 7 martie: Daniel Goleman, scriitor și psiholog american
- 12 martie: Liza Minnelli, actriță și cântăreață americană de film, laureată Oscar
- 18 martie: Sorin Dumitrescu, pictor și grafician român
- 15 aprilie: Zamfir Dumitrescu, politician român
- 15 aprilie: Péter Agárdi, scriitor, critic și istoric literar maghiar
- 18 aprilie: Cristian Mandeal, muzician, pianist și dirijor român
- 30 aprilie: Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
-
Daniel Goleman, scriitor și psiholog american
-
George W. Bush, al 43-lea președinte al Statelor Unite
-
Sylvester Stallone, actor american
- 1 mai: Adriana Bittel, scriitoare română
- 1 mai: Gheorghe Mardare, plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist din R. Moldova
- 10 mai: Rică Răducanu (n. Necula Răducanu), fotbalist (portar) român
- 20 mai: Cher (n. Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață și actriță americană de origine armeană
- 30 mai: Dumitru Dragomir, politician român, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
- 5 iunie: Luminița Dobrescu, interpretă română de muzică ușoară
- 11 iunie: Viorel Pupeză, politician român
- 14 iunie: Donald Trump, investitor și om de afaceri american, al 45-lea Președinte al SUA
- 18 iunie: Fabio Capello, fotbalist și antrenor italian
- 1 iulie: Aimée Iacobescu, actriță română
- 2 iulie: Dan Verona, poet român
- 3 iulie: Dumitru Avram, politician român
- 6 iulie: George W. Bush, al 43-lea Președinte al SUA
- 6 iulie: Sylvester Stallone (n. Sylvester Gardenzio Stallone), actor american
-
Angela Similea, cântăreață română
-
Ilie Năstase, jucător român de tenis de câmp
-
Mireille Mathieu, cântăreață franceză
- 9 iulie: Angela Similea, cântăreață română de muzică ușoară
- 19 iulie: Ilie Năstase, jucător român de tenis de câmp
- 22 iulie: Aspazia Cojocaru, jurist român și judecător al Curții Constituționale a României
- 22 iulie: Mireille Mathieu, cântăreață franceză
- 22 iulie: Petre Roman, politician român, prim-ministru al României
- 26 iulie: Georg Sporschill, activist social austriac stabilit în România
- 27 iulie: Alexandru Tocilescu, regizor român de teatru (d. 2011)
- 9 august: Bill Clinton, al 42-lea Președinte al SUA
- 20 august: Laurent Fabius, om politic francez
- 30 august: Regina Anne-Marie a Greciei
-
Petre Roman, politician român, prim-ministru al României
-
Bill Clinton, al 42-lea președinte al Statelor Unite
-
Freddie Mercury, muzician englez (Queen)
- 2 septembrie: Billy Preston, muzician american genul soul (d. 2006)
- 5 septembrie: Freddie Mercury, muzician englez (Queen), (d. 1991)
- 14 septembrie: Dida Drăgan, solistă vocală română
- 15 septembrie: Tommy Lee Jones, actor american
- 15 septembrie: Oliver Stone, regizor american
- 27 septembrie: Vasile Mocanu, politician român
- 1 octombrie: Coca Bloos, actriță română de teatru și film
- 8 octombrie: Harald Are Lund, producător norvegian
- 20 octombrie: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată Nobel
- 24 octombrie: Anda Călugăreanu, actriță și interpretă de muzică ușoară și folk (d. 1992)
- 27 octombrie: Mihaela Mihai, cântăreață română
-
Tommy Lee Jones, actor american
-
Oliver Stone, regizor american
-
Patti Smith, muziciană, compozitoare și poetă americană
- 6 noiembrie: Sally Field, actriță americană
- 14 noiembrie: Filip Georgescu, politician român
- 15 noiembrie: Mihail, Prinț de Saxa-Weimar-Eisenach, actualul șef al Casei de Saxa-Weimar-Eisenach
- 17 noiembrie: Drusilla Modjeska, scriitoare australiană
- 24 noiembrie: Julio Ducuron, pictor impresionist argentinian
- 2 decembrie: Gianni Versace, creator de modă italian (d. 1997)
- 14 decembrie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză
- 14 decembrie: Aura Urziceanu, cântăreață română și compozitoare de jazz
- 18 decembrie: Steven Spielberg, regizor american
- 30 decembrie: Patti Smith, muziciană, compozitoare și poetă americană
Decese[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, 53 ani, Șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 17 februarie: Jutta de Mecklenburg-Strelitz (n. Auguste Charlotte Jutta Alexandra Georgina Adophine), 66 ani (n. 1880)
Martie[modificare | modificare sursă]
- 20 martie: Henry Handel Richardson (Ethel Florence Lindesay Richardson), 76 ani, scriitoare australiană (n. 1870)
- 24 martie: Barbu A. Știrbey (n. Barbu Alexandru Știrbey), 73 ani, politician român (n. 1872)
- 26 martie: Arthur Verona (n. Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona), 78 ani, pictor român (n. 1868)
- 26 martie: Alexandru Zirra, 62 ani, compozitor și pedagog român (n. 1883)
- 30 martie: Victor Ion Popa, 50 ani, dramaturg român (n. 1895)
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 8 aprilie: Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus), 42 ani, poet român de etnie evreiască (n. 1903)
- 15 aprilie: Infanta Adelgundes, Ducesă de Guimarães (n. Adelgundes de Jesus Maria Francisca de Assis e de Paula Adelaide Eulália Leopoldina Carlota Micaela Rafaela Gabriela Gonzaga Inês Isabel Avelina Ana Estanislau Sofia Bernardina) 87 ani (n. 1858)
Mai[modificare | modificare sursă]
- 9 mai: Pompiliu Constantinescu, 44 ani, critic literar (n. 1901)
- 20 mai: Jacob Christian Hansen Ellehammer, 74 ani, ceasornicar și inventator danez (n. 1871)
- 26 mai: Friedrich, Prinț de Waldeck și Pyrmont (n. Friedrich Adolf Hermann) 81 ani (n. 1865)
-
Barbu A. Știrbey, prim-ministru al României
-
Ion Antonescu, prim-ministru al României
-
H. G. Wells, scriitor englez
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 1 iunie: Ion Antonescu, 63 ani, conducător al României (1940-1944), (n. 1882)
- 1 iunie: Mihai Antonescu, 41 ani, politician român (n. 1904)
- 4 iunie: Traian Popovici, 53 ani, avocat și primar al orașului Cernăuți (n. 1892)
- 6 iunie: Gerhart Hauptmann, 83 ani, dramaturg german, laureat al Premiului Nobel (1912), (n. 1862)
- 11 iunie: Sofia Nădejde (n. Sofia Băncilă), 89 ani, publicistă, prozatoare și autoare dramatică română, de orientare marxistă (n. 1856)
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 8 iulie: Józef Mehoffer, 77 ani, pictor și grafician austriac de origine poloneză (n. 1869)
- 15 iulie: Dimitrie Bagdasar (Dumitru Bagdasar), 52 ani, medic neurochirurg român (n. 1893)
- 16 iulie: Charlotte de Schaumburg-Lippe (n. Charlotte Marie Ida Luise Hermine Mathilde zu Schaumburg-Lippe), 81 ani, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)
August[modificare | modificare sursă]
- 13 august: H. G. Wells (n. Herbert George Wells), 79 ani, scriitor englez de literatură SF (Războiul lumilor), (n. 1866)
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 10 octombrie: Vittorio Emanuele, Conte de Torino (n. Vittorio Emanuele Torino Giovanni Maria di Savoia-Aosta), 75 ani (n. 1870)
- 15 octombrie: Hermann Göring (n. Hermann Wilhelm Göring), 53 ani, comandant militar german, vicecancelar al Germaniei (n. 1893)
- 16 octombrie: Granville Bantock, 78 ani, compozitor englez (n. 1868)
- 16 octombrie: Hans Frank (n. Hans Michael Frank), 46 ani, avocat german, guvernator general al Poloniei (n. 1900)
- 16 octombrie: Wilhelm Frick, 69 ani, avocat german, ministru de interne al Germaniei și protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei (n. 1876)
- 16 octombrie: Alfred Jodl (n. Alfred Baumgärtler), 56 ani, general german, șeful Statului Major al Înaltului Comandament al Wehrmachtului (n. 1890)
- 16 octombrie: Wilhelm Keitel (n. Wilhelm Bodewin Johann Gustav Keitel), 64 ani, feldmareșal german al celui de-al Treilea Reich (n. 1882)
- 16 octombrie: Joachim von Ribbentrop, diplomat și politician german, ministru de externe al Germaniei (n. 1893)
- 16 octombrie: Alfred Rosenberg, 53 ani, membru al partidului nazist (n. 1893)
- 16 octombrie: Arthur Seyss-Inquart (n. Arthur Zajtich), 54 ani, jurist și om politic austriac, guvernator al Olandei (n. 1892)
- 16 octombrie: Julius Streicher, 61 ani, politician german, fondatorul săptămânalului Der Stürmer, principalul organ de propagandă antisemită nazistă din Al treilea Reich (n. 1885)
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 decembrie: Infanta María de la Paz a Spaniei (n. María de la Paz de Borbón y Borbón), 84 ani (n. 1862)
- 14 decembrie: I.Al.Brătescu-Voinești (n. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești), 78 ani, prozator român (n. 1868)
- 25 decembrie: Henri Rang, 44 ani, sportiv (călărie) român, medaliat olimpic (n. 1902)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică: Percy Williams Bridgman (SUA)
- Chimie: James Batcheller Sumner, John Howard Northrop, Wendell Meredith Stanley (SUA)
- Medicină: Hermann Joseph Muller (SUA)
- Literatură: Hermann Hesse (Germania)
- Pace: Emily Greene Balch, John Raleigh Mott (SUA)
Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]
Europa[modificare | modificare sursă]
- Albania: Omer Nishani (președinte, 1946-1953)
- Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
- Austria: Karl Renner (președinte, 1945-1950)
- Belgia: Charles de Flandra (regent, 1944-1950)
- Bulgaria: Simeon al II-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1943-1946) și Vasil Kolarov (președinte, 1946-1947)
- Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
- Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
- Elveția: Karl Kobelt (președinte, 1946, 1952)
- Finlanda: Kaarlo Gustav Emil Mannerheim (1944-1946; anterior, regent, 1918-1919) și Juho Kusti Paasikivi (președinte, 1946-1956)
- Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
- Irlanda: Sean Thomas O Ceallaigh (O'Kelly) (președinte, 1945-1959)
- Islanda: Sveinn Bjornsson (președinte, 1944-1952)
- Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946) și Enrico De Nicola (președinte, 1946-1948)
- Iugoslavia: Ivan Ribar (președinte, 1945-1953)
- Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
- Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
- Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
- Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
- Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
- Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
- România: Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1927-1930, 1940-1947)
- Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
- Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
- Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
- Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
- Ungaria: Zoltan Tildy (președinte, 1946-1948)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922) și Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)
Africa[modificare | modificare sursă]
- Africa de sud: Gideon Brand van Zyl (guvernator general, 1946-1950)
- Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
- Barotse: Imwiko Lewanika (litunga, 1945-1948)
- Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
- Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
- Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
- Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
- Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
- Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
- Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
- Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
- Liberia: William Vacanarat Shadrach Tubman (președinte, 1943/1944-1971)
- Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
- Oyo: Adeniran (rege, 1945-1956)
- Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
- Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
- Tunisia: Muhammad al VIII-lea ibn Muhammad (VI) al-Amin (bey din dinastia Husseinizilor, 1943-1957; suveran, din 1956)
- Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)
Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]
- Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
- Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
- Bahrain: Salman al II-lea ibn Hamad (emir din dinastia al-Khalifah, 1942-1961)
- Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
- Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
- Iran: Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
- Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
- Liban: Bișara al-Khoury (președinte, 1943-1952)
- Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
- Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
- Siria: Șukri al-Kuwwatli (președinte, 1943-1949)
- Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
- Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)
Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]
- Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
- Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
- Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
- China: Jiang Jieshi (Jiang Zhongsheng) (președinte, 1928-1931, 1943-1949)
- Filipine: Sergio Osmena (președinte, 1944-1946) și Manuel A. Roxas (președinte, 1946-1948)
- India: John Colville (vicerege, 1945-1947)
- Indonezia: Ahmed Sukarno (președinte, 1945/1949-1967)
- Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
- Laos: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1945-1959; anterior, rege în Laosul superior, 1904-1945)
- Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
- Maldive: Abdul-Majid Didi (sultan, 1945-1952)
- Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
- Mataram (Surakarta): Pakubuwono al XII-lea (sultan, 1945-1949)
- Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
- Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
- Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946) și Pra Paramindra Maha Bhumibol Adulyadej (Rama al IX-lea) (rege din dinastia Chakri, din 1946)
- Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
- Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922) și Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)
- Vietnam, statul Annam: Ho Și Min (Nguyen Ai Quoc) (președinte, 1945-1969)
America[modificare | modificare sursă]
- Argentina: Edelmiro Julian Farrell (președinte, 1944-1946) și Juan Domingo Peron (președinte, 1946-1955)
- Bolivia: Gualbert Villaroel (președinte, 1944-1946), Nestor Guillen (președinte, 1946) și Tomas Monje Gutierrez (președinte, 1946-1947)
- Brazilia: Jose Linhares (președinte, 1945-1946) și Eurico Gaspar Dutra (președinte, 1946-1951)
- Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946) și Harold Rupert Leofric George Alexander (guvernator general, 1946-1952)
- Chile: Juan Antonio Rios Morales (președinte, 1942-1946), Alfredo Duhalde Vazquez (președinte, 1946), Vicente Merinho Bielech (1946) și Gabriel Gonzales Videla (președinte, 1946-1952)
- Columbia: Mariano Ospina Perez (președinte, 1945-1949)
- Costa Rica: Teodoro Picado Michalski (președinte, 1944-1948)
- Cuba: Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
- Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
- Ecuador: Jose Maria Velasco Ibarra (președinte, 1934-1935, 1944-1947, 1952-1956, 1960-1961, 1968-1972)
- El Salvador: Salvador Castaneda Castro (președinte, 1945-1948)
- Guatemala: Juan Jose Arevalo Bermejo (președinte, 1945-1951)
- Haiti: Elie Lescot (președinte, 1941-1946) și Dumarsais Estime (președinte, 1946-1950)
- Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
- Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946) și Miguel Aleman (președinte, 1946-1952)
- Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
- Panama: Enrique Adolfo Jimenez (președinte, 1945-1948)
- Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
- Peru: Jose Luis Bustamante y Rivero (președinte, 1945-1948)
- Statele Unite ale Americii: Harry S. Truman (președinte, 1945-1953)
- Uruguay: Juan Jose de Amezaga (președinte, 1943-1947)
- Venezuela: Romulo Gallegos (președinte, 1945-1948)
Oceania[modificare | modificare sursă]
- Australia: Henry William Frederick Albert de Gloucester (guvernator general, 1945-1947)
- Noua Zeelandă: Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946), Michael Myers (administrator, 1930, 1935, 1941, 1946) și Bernard Cyril Freyberg (guvernator general, 1946-1952)
- Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)