Comuna Tansa, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Tansa
—  comună  —
Tansa se află în România
Tansa
Tansa
Tansa (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°54′18″N 27°14′53″E ({{PAGENAME}}) / 46.90500°N 27.24806°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA99441

ReședințăTansa
ComponențăTansa, Suhuleț

Guvernare
 - primar al comunei Tansa[*]Daniel Voinescu[*][3][4] ( PNL, )

Suprafață
 - Total35,6 km²
Altitudine325 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2558 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal707495

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Tansa este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Suhuleț și Tansa (reședința).


    Ca intindere, comuna Tansa cuprinde o suprafata de 35,6 km patrati si se afla in extremitatea S-V a actualului judet Iasi. Centrul de comuna Tansa este traversat de la Nord la Sud de paraul Tansa, iar pe locul numit Plesa, paralela 46 grade 55 minute latitudine nordica, se intersecteaza cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estica. Dealul Plesa are 449 m.[necesită citare] Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podisului Central Moldovenesc.[necesită citare]     Numarul de locuitori al comunei este de 3089, din care:[necesită citare]         - 0 – 14 ani             519[necesită citare]         - 15 – 54 ani          1180[necesită citare]         - 65 ani si peste     1390[necesită citare]     Ocupatii de baza ale populatiei: agricultura (cultura plantelor, cresterea animalelor, cultura vitei de vie etc.), olaritul, butnaritul, cojocaritul etc.[necesită citare]

       Scurt Istoric     Actualul sat Tansa ce formeaza comuna Tansa impreuna cu satul Suhulet este situat la 2 km est de statia CFR Dagata, judetul Iasi, la circa 60 km N-V de orasul Vaslui, la aproximativ 80 km S-V de orasul Iasi, la 30 km Est de orasul Roman. Este unul dintre cele mai vechi sate razasesti de prin partile acestea. Vechimea satului este foate mare.[necesită citare] Satul si-a pastrat numele de Bruduresti pana prin veacul al XV-lea sau al XVI-lea, dezvoltindu-se destul de repede.[necesită citare] Casele erau mici, facute din chirpici, din lemn si nuiele, si pamant, fara cuie de fier, acoperite cu stuful ce se gasea din abundenta pe apa raului Garbovat, cu paie de grau sau cu ierburi uscate. Erau mici, cu o singura incapere, cu ferestre mici. Focul se facea pe vatra cu cuptor si horn, sobele aparand abia in secolul nostru.[necesită citare]     Din hrisoavele de pe vremea lui Stefan cel Mare se vorbeste de un boier (sau poate mare razes) cu numele de Simion Tansea, care a stapanit intreaga vatra a vechiului sat Bruduresti, de la care apoi si-a luat si numele, de Tansa. Dreptul de stapanire asupra satului Bruduresti este intarit de Stefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansea, fratii Petrea, Oana si Duma Brudur. Ferindu-se din calea navalitorilor, satul Bruduresti si-a schimbat vatra intiala, mutindu-se catre N-E, catre originea paraului Tansa, unde padurea existenta forma o adevarata perdea de protectie. Pe locurile bisericii vechi inca se pot vedea stejarii din vechiul codru.[necesită citare]     In decursul timpului actualei configuratii a locurilor cu o diversitate mare de forma de relief, nu i s-au alipit sau rupt alte teritorii. In perioada marilor proprietari de pamanturi, satele Tansa si Suhulet n-au facut parte din nici una din mosiile ce le-au inconjurat: ale lui C. Cantacuzino, Petre Carp, Iliescu si Spiridonia, la Est de satul Suhulet, Prezan la Sud (Schinetea) si Savu Manea la Vovresti[necesită citare]

Este de asemenea cunoscut din cauza şcoli gimaziale tansa unde mihai eminescu a vizitat-o. El de asemenea a inspectat-o şi nu ia plăcut şcoala din păcate. Recent sa construit un muzeu, MUZEUL TANSA. Tansa are un numar mare de oameni care beau şi se îmbată rapid.[necesită citare]



Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Tansa, în sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Este traversată de șoseaua județeană DJ246, care o leagă spre est de Țibănești și spre vest de Dagâța.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tansa

     Români (96,71%)

     Necunoscută (3,28%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tansa

     Ortodocși (94,01%)

     Necunoscută (3,28%)

     Altă religie (2,69%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tansa se ridică la 2.558 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.039 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru 3,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,02%). Pentru 3,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Tansa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Daniel Voinescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat4       
Partidul Mișcarea Populară2       

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată doar din satul de reședință, cu 2355 de locuitori. În sat existau două biserici, o școală și mai multe mori de vânt.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Suhulețu, formată din satele Suhulețu, Găureni și Brașovnița, având 1246 de locuitori. Existau și aici două biserici.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Suhulețu și trecerea satului Suhulețu la comuna Tansa, care era inclusă în plasa Negrești a aceluiași județ și avea 3177 de locuitori.[10]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a trecut la județul Iași.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Tansa inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, este biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1780) din satul Suhuleț, obiectiv clasificat ca monument de arhitectură.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ Google Maps – Comuna Tansa, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Tansa” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 544. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Suhulețul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 495. 
  10. ^ „Comuna Tansa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .