Otilia Cazimir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otilia Cazimir
OtiliaCazimir.jpg
Otilia Cazimir
Date personale
Nume la naștere Alexandrina Gavrilescu
Născută 12 februarie 1894
Cotu Vameș, județul Neamț
Decedată 8 iunie 1967 (73 de ani)
Iași, județul Iași
Părinți Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie România
Ocupație scriitor, publicist
Pseudonim Otilia Cazimir
Limbi limba română
Studii Facultatea de Litere și Filosofie din Iași
Activitatea literară
Activă ca scriitoare 1912 - 1967
Subiecte natură, viața personală
Specie literară liric
Operă de debut Lumini și umbre, 1923
Note
de natură
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Otilia Cazimir (Alexandrina Gavrilescu n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț - d. 8 iunie 1967, Iași) a fost o scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă română, supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută ca autoare de versuri pentru copii.

Otilia Cazimir este pseudonimul literar al poetei Alexandrina Gavrilescu[1]. Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă și buboasă ...”[2].

A folosit și alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda, Dona Sol cu care a semnat în presă, mai ales, articolele „feministe”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost cel de-al cincilea copil al învățătorilor Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu. Și-a petrecut copilăria în satul natal, iar în anul 1898 familia sa se mută la Iași, unde urmează școala, liceul, apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie, dar fără a susține examenul de licență[3].

A debutat în anul 1912 în revista Viața românească, cu poezie[3], iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicația Însemnări ieșene. Cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura " Viața Românească " , urmează volumul de versuri " Fluturi de noapte" , Editura "Cartea Românească", 1927, carte premiată de Academia Română și de comitetul " Femina Vie- Heureuse" de la Paris, cu premiul Femina.

A colaborat cu publicațiile Însemnări ieșene, Adevărul literar și artistic, Lumea-bazar săptămânal , Bilete de papagal, Iașul nou, Iașul literar, Orizont, Gazeta literară, Cronica și altele[3].

Între anii 1937 - 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă și sovietică.

A tradus din literatura franceză (Maupassant), rusă și sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar ș.a.).[3]

A decedat la 8 iunie 1967 la Iași.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Național pentru Literatură (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Români (1942), Ordinul Muncii cl. ? (1954), cl. I (1964) [4].

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În Iași se află Casa Memorială „Otilia Cazimir”, vizitată de cititori de toate vârstele.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

  • Lumini și umbre, Editura Viața Românească, Iași, 1923;
  • Fluturi de noapte, Editura Cartea Românească, București, 1926;
  • Cântec de comoară, Editura "Nationala" S. Ciornei, București, 1931;
  • Jucării, București, 1938;
  • Poezii, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1939;
  • Catinca și Catiușa, două fete din vecini (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suru­ceanu), Editura Cartea Rusă, București, 1947;
  • Stăpânul lumii, Editura Cartea Rusă, București, 1947;
  • Alb și negru (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suru­ceanu), Editura Cartea Rusă, București, 1949;
  • Baba Iarna intră-n sat, Editura Tineretului, București, 1954;
  • Poezii, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1956;
  • Versuri, prefață de Const. Ciopraga, Editura de Stat pentru Literatură si Artă, București, 1957;
  • Poezii, București, 1959;
  • Partidului de ziua lui, București, 1961;
  • Poezii (1928-1963), prefață de Const. Ciopraga, București, Editura Tineretului, 1964;
  • Cele mai frumoase poezii, prefață de Const. Ciopraga, București, Editura Tineretului, 1965;
  • Poezii, Editura Ion Creangă, București, 1975;
  • Ariciul împărat, Editura Ion Creangă, 1985

Proză[modificare | modificare sursă]

  • Din întuneric. Fapte și întâmplări adevărate. (Din carnetul unei doctorese), Editura Cartea Românească, București, 1928;
  • Grădina cu amintiri. Și alte schițe, Editura Cartea Românească, București, 1929;
  • Licurici. Cronici fantastice și umoristice, Editura Cartea Românească, București, 1930;
  • În târgușorul dintre vii, Editura Librăriei Universala Alcalay, București, 1939;
  • A murit Luchi..., Fundatia Regala pentru Literatura si Arta, București, 1942;
  • Prietenii mei, scriitori..., E.S.P.L.A., București, 1960;
  • Albumul cu poze, I-II, București, 1957-1967;
  • Scrieri în proză, Editura Junimea, Iași, 1971-1972, 2 volume;

Varia[modificare | modificare sursă]

  • Unchiul din America (vodevil), Iași, 1924;
  • Carte de citire pentru clasa IV-a primară, Craiova, 1937
  • Inscripții pe marginea anilor, articole, ed. îngrijită și prefață de George Sanda, Iași, 1973;
  • Scrieri despre teatru, îngrijită și prefață de George Sanda, Editura Junimea, Iași, 1978.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • M. Bulatov - Gâște călătoare, București, 1948;
  • K.D. Ușinski - Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea);
  • A.I. Kuprin - Sulamita, București, 1948;
  • Maxim Gorki - Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras);
  • Lev Kassil - Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în colaborare cu Xenia Stroe);
  • S. Marșak - Puișorii în cușcă, Oradea, 1949 (în colaborare cu Andrei Ivanovski);
  • Vera Panova - Tovarăși de drum, București, 1949;
  • Mihail Bubennov - Mesteacăn alb, I-II, București, 1949-1954 (în colaborare cu Eugen Vinea);
  • M. Auezov - Abai: roman-epopee, București, 1950 (în colaborare cu Andrei Ivanovski);
  • K.A. Fedin - O vară neobișnuită, București, 1950 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Primele bucurii, București, 1951 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Sanatoriul Arktur, București, 1964;
  • Galina Nikolaeva - Secerișul, București, 1951 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Povestea Nastei Kovșova, București, 1955 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • Mihail Slonimski - Inginerii, București, 1951 (în colaborare cu St. Siclodi);
  • Valentin Kataev - Pentru puterea sovietelor, București, 1954 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Livada din stepă, București, 1959 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • A.N. Tolstoi - Calvarul, București, 1954 (în colaborare cu Gh. C. Stere);
  • A.P. Gaidar - Opere, I-III, București, 1955 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Timur și băieții lui, București, 1955 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Poveste despre secretul militar : Despre Malciș-Kabalciș și cuvîntul său de onoare, București, 1956 (în colaborare cu N. Gumă); Ceașca albastră, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Ciuk și Ghek, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Școala, București, 1960 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Piatra cea fierbinte, București, 1961; (în colaborare cu Nicolae Gumă); Comandantul cetatii de zapada (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • Leonid Leonov - Lăcustele, București, 1957 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • Serghei Mihalkov - Unchiul Stiopa, București, 1956;
  • M. Postupalskaia - Aur curat, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • Arthur Conan Doyle - O lume dispărută, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Nenciulescu);
  • A.P. Cehov - Opere, VI, VII, XII, București, 1957-1963 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • V.G. Korolenko- Povestea unui contemporan, București, 1958 (în colaborare cu Nicolae Gumă);
  • E. Voynich - Taunul, Bucuresti, Editura Tineretului, 1961;
  • Guy de Maupassant - O viață, București, 1961; Opere, București, 1966 (în colaborare cu R. Malcoci și Lucia Demetrius);
  • B. Nemkova - Vârtelnița de aur - București, 1967 (în colaborare cu Livia Storescu și lonescu-Nișcov).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, p. 747
  2. ^ Simona Lazăr - Otilia Cazimir și „diluviul lent de arome”, Jurnalul.ro, 12 februarie 2013
  3. ^ a b c d Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006, p. 289
  4. ^ Decretul 59/1964 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I scriitoarei Otilia Cazimir, accesat 2013-11-17

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, George Sanda, Otilia Cazimir, Editura "Cartea Românească", 1984
  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006,
  • Profira Sadoveanu, Foc de artificii , Editura Ion Creangă, București, 1985, ,
  • Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români vol. II. București, 1998, Otilia Cazimir, Viața și opera în imagini , Casa Editorială Regina, Iași, 1996, ediție îngrijită de Dumitru Vacariu
  • Laurian Ante, O antologie a literaturii nemțene, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p.56-61, ISBN 978-973-876-251-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]