Pașcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pașcani
—  Municipiu  —
Pașcani
Pașcani
Stemă
Stemă
Pașcani se află în România
Pașcani
Pașcani
Pașcani (România)
Poziția geografică
Pașcani se află în Județul Iași
Pașcani
Pașcani
Pașcani (Județul Iași)
Localizarea orașului pe harta județului Iași
Coordonate: Coordonate: 47°14′58″N 26°43′38″E / 47.24944°N 26.72722°E / 47.24944; 26.7272247°14′58″N 26°43′38″E / 47.24944°N 26.72722°E / 47.24944; 26.72722

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA 95391
Atestare documentară 1419

Reședință Pașcani[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Dumitru Pantazi[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 75,42 km²
Altitudine maximă 250 m.d.m.
Altitudine minimă 210 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 33745 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 42.057 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 705200

Localități înfrățite
 - Fjell Norvegia
 - Várpalota Ungaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Pentru alte sensuri, vedeți Pașcani (dezambiguizare).

Pașcani este un municipiu în județul Iași, Moldova, România, format din localitățile componente Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca, Pașcani (reședința) și Sodomeni. Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de 33.745 locuitori (2011). Este un important nod de cale ferată.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în partea de nord-vest a județului, în sudul Podișului Sucevei, pe malurile râului Siret. Este străbătut de șoseaua națională DN28A, care îl leagă spre est de Târgu Frumos (mai departe spre Iași pe DN28) și spre vest de Moțca (mai departe spre Suceava pe DN2). Acest drum se intersectează la Pașcani cu șoseaua județeană DJ208, care îl leagă spre sud de Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești-Siret, Hălăucești, Mircești și mai departe în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2 care duce mai departe spre Roman); și spre nord de Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2).[5] Tot din DN28A, la Blăgești se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmănești, Todirești, Balș și Cotnari (unde se termină în DN28B).[6] Orașul este nod feroviar, gara sa de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre Iași (Magistrala CFR 606), precum și una secundară spre Târgu Neamț.

Clima[modificare | modificare sursă]

Datorită poziție geografice, orașul Pașcani are un climat continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziție geografică și relief, clima văii Șiretului din sectorul Pașcani ține și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- și direcția văii Siretului (N-S), care canalizează curenții de aer.[necesită citare]

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorusul și ciresul sălbatic.[necesită citare]

Fauna[modificare | modificare sursă]

Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o faună a pădurilor de fag și o faună acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnița, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Siretului găzduiesc rața sălbatică, gâsca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, șalăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistică permite practicarea vânătului și a pescuitului sportiv.[necesită citare]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Pașcani

     Români (91.07%)

     Romi (1.48%)

     Necunoscută (7.21%)

     Altă etnie (0.22%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Pașcani

     Ortodocși (87.45%)

     Romano-catolici (2.39%)

     Necunoscută (7.25%)

     Altă religie (2.89%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la 33.745 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 42.057 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,08%), cu o minoritate de romi (1,48%). Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,45%), cu o minoritate de romano-catolici (2,39%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Pașcani - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a numelui orașului datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă ca denumirea unei moșii într-un hrisov de danie din timpul lui Alexandru cel Bun, pe atunci existând un sat cu acest nume. La începutul secolului al XIX-lea, a apărut lângă sat și un târgușor. Odată cu construirea căii ferate Liov-Cernăuți-Iași care trecea prin zonă, târgușorul, care în 1879 număra doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit.[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Siretul de Jos a județului Suceava, comună formată din satele Târgușorul Pașcani, Gara Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seacă, Conțești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comună 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni, Topilele, Valea Seacă, o școală primară urbană mixtă CFR la Gara Pașcani și două școli rurale de cătun la Blăgești și Brătești, șase mori și o fabrică de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la N. Rosetti-Roznovanu.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Pașcani din același județ, având 10.404 locuitori în satele Blăgești, Boșteni, Brătești, Fântânele, Lunca, Pașcani-Gară, Pașcani-Vatra, Sodomeni și Pașcani-Târg, comuna având un gimnaziu și patru școli primare — una de băieți, una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești — precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați.[10] În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbană Topile.[11]

În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat.[12][13] În 1995, a primit titlul de municipiu.[14]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, monument istoric

În municipiul Pașcani se află palatul familiei Cantacuzino-Pașcanu[15] (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea), precum și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național.

În rest, alte patru obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Blăgești, aflat la 2 km nord-nord-vest de sat, pe malul stâng al Siretului, într-un cot al râului, sit ce cuprinde urmele unei așezări eneolitice (cultura Cucuteni, faza A) și ale uneia medievale. Un alt obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: atelierele de căi ferate din strada Gării (1876). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de for public: crucea eroilor din războiul de independență aflată în cimitirul orașului; și monumentul comemorativ al răscoalei din 1907, aflat la intersecția Aleei Parcului cu strada Republicii.

Economie[modificare | modificare sursă]

Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației.[16][nefuncțională][necesită citare]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Pașcani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Dumitru Pantazi[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 10                    
Partidul Național Liberal 8                    
Partidul Mișcarea Populară 1                    

Învățământ[modificare | modificare sursă]

  • Școala Specială
  • Școala Generală Nr. 2 Fîntînele-inchisa
  • Școala Generală Nr. 3 „Iordache Cantacuzino”
  • Liceul Teoretic „Miron Costin”
  • Liceul Economic „Nicolae Iorga”
  • Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc”
  • Colegiul Național „Mihail Sadoveanu”
  • Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea”

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pașcani
  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Pașcani. Cartografiere de Google, Inc. 
  6. ^ Google Inc. Google Maps – Pașcani. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.2625563,26.7266767,13z. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Pășcani, tîrgușor”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 658–859. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Pășcani, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 658. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  10. ^ Comuna Pașcani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=681. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 477. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  14. ^ Legea 11/1995 privind declararea ca municipii a unor orașe”. LegeOnline.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-11%20-1995-(5739).html. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  15. ^ http://www.bittv.info/parteneriat-pentru-renovarea-palatului-cantacuzino-cum-a-fost-distrus-monumentul-istoric/
  16. ^ http://primaria.pascani.ro/images/Strategie%20Pascani.doc
  17. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx.