Comuna Ion Neculce, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Neculce
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Ion Neculce se află în România
Ion Neculce
Ion Neculce
Ion Neculce (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°11′56″N 27°01′10″E / 47.19889°N 27.01944°E / 47.19889; 27.0194447°11′56″N 27°01′10″E / 47.19889°N 27.01944°E / 47.19889; 27.01944

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA 95499

Reședință Buznea
Componență

Guvernare
 - Primar Gheorghe Văleanu[*][3] (PSD, )

Altitudine 100 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5445 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Ion Neculce (în trecut, Târgu Frumos) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buznea (reședința), Dădești, Gănești, Ion Neculce, Prigoreni și Războieni. Reședința comunei este în localitatea urbană ce constituie orașul Târgu Frumos.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Bahluieț și înconjoară orașul Târgu Frumos. Este străbătută astfel de toate drumurile ce trec sau pornesc din oraș, inclusiv DN28 care leagă Iașiul de Roman, DN28A care duce la Pașcani și DN28B care duce la Botoșani,[4] dar și calea ferată Pașcani-Iași.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ion Neculce

     Români (95.42%)

     Necunoscută (4.48%)

     Altă etnie (0.09%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ion Neculce

     Ortodocși (93.31%)

     Necunoscută (4.48%)

     Altă religie (2.2%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ion Neculce se ridică la 5.445 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.290 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,43%). Pentru 4,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,31%). Pentru 4,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ion Neculce este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Văleanu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 5              
Uniunea Națională pentru Progresul României 2              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1              

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Cârligătura a județului Iași, comuna Buznea, formată din satele Buznea, Gănești și Jora. Ea avea 1106 locuitori și în ea existau două biserici, o școală și patru mori de apă.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Buznea în aceeași plasă, având 1267 de locuitori în satele Buznea, Dădești, Gănești și Jora.[8] În 1931, comuna Buznea dispăruse, satele ei probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos.[9]

Comuna s-a înființat în 1968 sub denumirea de Târgu Frumos, cuprinzând satele din zona suburbană a orașului cu același nume.[10][11] În 2004, câteva sate din zona de nord a comunei s-au separat pentru a forma comunele Balș și Costești, iar comuna Târgu Frumos a luat denumirea de Ion Neculce, după unul din satele ei.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Șapte obiective din comuna Ion Neculce sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: casa cronicarului Ion Neculce (secolul al XVII-lea) de lângă biserica din satul Prigoreni; situl de la „Siliștea Schitului” (la 700 m nord-vest de satul Ion Neculce) și situl de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A și alta faza III), Halstattul târziu, secolele al III-lea–al IV-lea (epoca daco-romană), și secolele al XIV-lea–al XV-lea. Situl de la Siliștea Schitului conține așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n., secolul al V-lea (epoca romano-bizantină) și secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Sfânta Treime” (1854–1857) din satul Buznea; biserica „Sfântul Nicolae” (1826) din satul Dădești; și școala veche (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Prigoreni. În sfârșit, ultimul obiectiv, clasificat ca monument de for public, este mormântul cronicarului Ion Neculce (amenajat pe la mijlocul secolului al XX-lea) aflat lângă biserica din satul Prigoreni.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Ion Neculce, Iași. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.1900653,27.0429179,13z. Accesat la 20 mai 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Buznea, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 135. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Comuna Buznea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=419. Accesat la 20 mai 2014. 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161). 15 iulie 1931. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 20 mai 2014. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 20 mai 2014. 
  12. ^ Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. http://lege5.ro/Gratuit/gu3diojy/legea-nr-84-2004-pentru-infiintarea-unor-comune. Accesat la 20 mai 2014.