Constantin Stahi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Constantin Stahi
Constantin D. Stahi - Autoportret.jpg
Constantin D. Stahi - autoportret
Date personale
Nume la naștere Constantin Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Flag of Moldavia.svg Dobreni , Principatul Moldovei
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Flag of Romania.svg Iași, România
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație pictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artistic Pictură, Pictură murală, Gravură[*]  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea de Arte George Enescu din Iași, Academia de Arte Frumoase München  Modificați la Wikidata
Pregătire Gheorghe Panaiteanu-Bardasare  Modificați la Wikidata
Profesor pentru Octav Băncilă  Modificați la Wikidata
Mișcare artistică realism  Modificați la Wikidata
Premii 1876 - Bronz la Expoziția publică a Academiei de Arte din Munchen

Constantin D. Stahi (n. 14 noiembrie 1844, Dobreni, Neamț - d. 18 iunie 1920, Iași) a fost un pictor și gravor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Constantin Stahi a urmat cursurile Școlii de pe lângă Biserica "Sfântul Ioan" din Domnești în perioada anilor 1850 - 1854, după care s-a înscris la Seminarul din Socola în perioada 1854 - 1857. Urmează mai apoi Școala de arte frumoase din Iași având ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și G. Schiller. Între anii 1871 - 1878 studiază la Facultatea de arte din München. Creația sa, alcătuită din portrete („Gheorghe Asachi”, 1881), capete de expresie, scene de gen și mai ales naturi moarte, se remarcă prin viziunea realistă, prin tratarea meticuloasă și prin deprinderea unui meșteșug solid. În multe dintre lucrările sale, în care apar chipurile oamenilor din popor (țărani din Moldova și din Bucovina), pe lîngă pitorescul costumelor și a cadrului rustic, a reușit să redea și profilul lor moral. Paralel cu Theodor Aman, Stahi a practicat gravura în aramă și xilografia, popularizând operele unor pictori celebri. Participă la zugrăvirea Bisericii din Negrești în perioada 1880-1891, unde realizează 80 de icoane și auritul catapetesmei. Ca profesor și director al Școlii de arte frumoase din Iași (1892 - 1902), Stahi a fost unul dintre pedagogii de seamă ai învățământului românesc. Câteva din naturile statice ale artistului se află în expoziția permanentă a Muzeului de artă din Piatra Neamț.[1]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 1875 - Medalia de bronz acordată de Colegiul academic din Munchen;
  • 1876 - Medalia de bronz la Expoziția publică a Academiei de Arte din Munchen pentru lucrarea "Cap de bărbat";
  • 1880 - Medalia de aur la Expoziția de arte și industrii din București;

Galerie pictură[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Stahi
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Vasile Drăguț, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache, ”Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, București, 1970
  • Gheorghe Oprescu, ”Grafica românească în secolul al XIX-lea”, Voll. II, Ed. pentru Literatură și Artă, București, 1945
  • Vasile Florea, ”Pictura românească în secolul al XIX-lea”
  • G. Panaiteanu Bardasare și Constantin Stahi / de Elena Zara, Bucuresti, 1937

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro 169 de ani de la nașterea lui Constantin Stahi