Palatul Cotroceni
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Palatul Cotroceni | |
 |
|
| Informaţii despre clădire | |
|---|---|
| Localitate | Bucureşti |
| Ţară | România |
| Arhitect | Paul Gottereau |
| Beneficiar | Carol I |
| Data începerii construcţiei | 1888 |
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”. |
Palatul Cotroceni este sediul Preşedinţiei României. Se află în municipiul Bucureşti, pe Bulevardul Geniului nr. 1.
Cuprins |
[modifică] Istoric
În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica şi anexele mănăstireşti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Şerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.
La inceputul domniei Principele Carol I al României primeşte ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I hotărăşte să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosinţa moştenitorilor coroanei, care să-i servească drept reşedinţă oficială în Bucureşti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domneşti şi construirea palatului de la Cotroceni. Construcţia a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil naţional romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foişor de la mânăstirea Hurez.[1] Principesa Maria şi principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.
Între anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.[2] Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.[2]
În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Şerban Cantacuzino.[2]
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinta oficială a Preşedintelui României.
[modifică] „Ziua porţilor deschise”
Cu anumite ocazii, „zile ale porţilor deschise”, palatul poate fi vizitat de către public.[3] Preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu obişnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naştere şi onomastice.[4] Preşedintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată[4] în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de referendumul care l-a confirmat în funcţie.[3] Cu acestă ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.[4]
[modifică] Galerie de fotografii
 |
 |
 |
 |
 |
 |
[modifică] Note
- ^ Revista Secolului XXI - Bucureşti
- ^ a b c Muzeul Naţional Cotroceni
- ^ a b Băsescu: 19 mai - ziua în care românii au fost mai puternici decât Parlamentul
- ^ a b c Acasă la preşedinte
