Palatul Cotroceni
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
| Palatul Cotroceni | |
 |
|
| Poziționare | |
|---|---|
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Bd. Geniului 1, sector 6 |
| Creare | |
| Arhitect | Paul Gottereau |
| Data începerii construcției | 1888 |
| Beneficiar | Carol I |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-a-A-19152 |
modifică  |
|
Palatul Cotroceni este sediul Președinției României. Se află în municipiul București, pe Bulevardul Geniului nr. 1. În ansamblu este situat și Muzeul Național Cotroceni.
Cuprins |
[modificare] Istoric
În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.
La începutul domniei Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la mânăstirea Hurez.[1] Principesa Maria și principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.
Între anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.[2] Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.[2]
În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.[2]
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.
[modificare] „Ziua porților deschise”
Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul poate fi vizitat de către public.[3] Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice.[4] Președintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată[4] în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de referendumul care l-a confirmat în funcție.[3] Cu acestă ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.[4]
[modificare] Galerie de fotografii
[modificare] Note
- ^ Revista Secolului XXI - București
- ^ a b c Muzeul Național Cotroceni
- ^ a b Băsescu: 19 mai - ziua în care românii au fost mai puternici decât Parlamentul
- ^ a b c Acasă la președinte
[modificare] Legături externe
- Muzeul Național Cotroceni
- Harta Monumentelor Istorice din București
- O fotografie inedita a vechiului Palat Cotroceni, 25 feb 2009, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
- Vechiul Palat Cotroceni, 16 feb 2007, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
|
|||||||||||||
