Palatul Cotroceni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Palatul Cotroceni
Poziționare
Localitate București
Țara  România
Adresa Bd. Geniului 1, sector 6
Creare
Arhitect Paul Gottereau
Data începerii construcției 1888
Beneficiar Carol I
Clasificare
Cod LMI B-II-a-A-19152

Palatul Cotroceni este sediul Președinției României. Se află în municipiul București, pe Bulevardul Geniului nr. 1. În ansamblu este situat și Muzeul Național Cotroceni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

Palatul Cotroceni la 1900

La începutul domniei Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la mânăstirea Hurez.[1] Principesa Maria și principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

Între anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.[2] Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.[2]

În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.[2]

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.

„Ziua porților deschise”[modificare | modificare sursă]

Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul poate fi vizitat de către public.[3] Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice.[4] Președintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată[4] în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de referendumul care l-a confirmat în funcție.[3] Cu acestă ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.[4]

Galerie de fotografii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]