Monarhia în Belgia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Belgia

Acest articol este parte din seria:
Politica şi guvernul Belgiei






Belgia este o monarhie constituţională. Monarhul ereditar, actualmente Albert II, este şeful statului şi poartă titlul de Rege al Belgienilor (neerlandeză Koning der Belgen, franceză Roi des Belges, germană König der Belgier).

Cuprins

[modifică] Originile

În urma independenţei Belgiei în 1830, Congresul Naţional al Belgiei a decis instaurarea unei monarhii constituţionale ca formă de guvernământ. În februarie 1831 aceştia i-au propus tronul lui Ludovic, Duce de Nemours, fiul francez Ludovic-Filip, dar acesta a refuzat din motive de politică internaţională. În urma refuzului acestuia, Congresul l-a numit pe Erasme-Louis, Baron Surlet de Chokier Regent al Belgiei pe data de 25 februarie 1831, acesta devenind primul şef de stat al Belgiei independente. Pe data de 4 iunie, Leopold de Saxe-Coburg şi Gotha a fost numit Rege al Belgienilor de către Congresul naţional. Acesta a depus jurământul constituţional pe data de 21 iulie 1831, zi care este celebrată ca Ziua Naţională a Belgiei.

[modifică] Lista Regilor Belgienilor

Regii Belgienilor succesiv au fost:

Date Nume francez Nume neerlandez Legătura cu
predecesorul
21 iulie 1831
10 decembrie 1865
Léopold Ier Leopold I
17 decembrie 1865
17 decembrie 1909
Léopold II Leopold II fiu
23 decembrie 1909
17 februarie 1934
Albert Ier Albert I nepot
23 februarie 1934
16 iulie 1951
Léopold III Leopold III fiu
17 iulie 1951
31 iulie 1993
Baudouin I Boudewijn I fiu
9 august 1993
prezent
Albert II Albert II frate mai mic

Regenţi

[modifică] Titlu şi nume

Titlul corect al monarhului belgian este Rege al Belgienilor şi nu 'Rege al Belgiei'. Această formă a titlului doreşte să indice o monarhie populară legată de poporul Belgiei, în timp ce prima în perioada obţinerii independenţei, era considerată o formă caracteristică monarhiilor absolutiste. În Belgia monarhii sunt totdeauna numiţi în mod oficial nu un ordinal, chiar dacă sunt primii dintr-o serie. Astfel Regele Badouin a fost "Regele Badouin I" cu toate că încă nu a existat un al doilea rege cu acelaşi nume.

Belgia are trei limbi oficiale, dintre care limba neerlandeză şi limba franceză sunt cele mai importante. Astfel membrii familiei regale sunt cunoscutţi după două nume: cel neerlandez şi cel francez. De exemplu, cel de al 5-lea monarh era cunoscut sub numele Baudouin în franceză şi Boudewijn în neerlandeză. În limba germană, cea de a treia limbă oficială, monarhii sunt în general numiţi după numele francez.

Numele original al familiei Regale belgiene era de Saxe-Cobourg şi Gotha, numele lui Leopold I. Datorită caracterului germanic puternic al acestuia, numele a fost schimbat la sfârşitul Primului război mondial în al Belgiei (neerlandeză van België, franceză de Belgique, germană von Belgien) datorită resentimentele populaţiei faţă trupele germane ce au ocupat ţara. Astfel, regele semnează toate documentele oficiale cu titlul al Belgienilor şi toate documentele private cu numele al Belgiei.

[modifică] Rol

Belgia este singura monarhie europeană în care regele nu urcă pe tron automat la decesul predecesorului acestuia. Noul monarh este obligat să depună un jurământ constituţional, prin care se angajează să respecte legile şi să apere independenţa şi integritatea teritorială a statului.

Misiunile monarhiei sunt de ordin public şi politic. Regele este simbolul unităţii ţării şi reprezintă statul în diverse funcţii publice şi întâlniri internaţionale. Din punct de vedere politic, regele desemnează primul ministru şi din punct de vedere constituţional reprezintă puterea executivă pe care în practică o deleagă guvernului.

În momentul formării unui nou guvern, în principal în urma unor alegeri federale, procedura de formare a guvernului demarează prin numirea de către monarh a unui "Informator". Acesta îl informează pe monarh de rezultatul alegerilor şi de partidele politice care sunt susceptibile de a forma o coaliţie de guvernământ. Regele poate numii un alt informator sau poate numii un "formator" care are rolul de a forma coaliţia de guvernământ şi un program de guvernare. În general formatorul este persoana cea mai susceptibilă de a devenii prim ministru.

Monarhul are puterea să numească şi să destituie miniştrii, este responsabil de aplicarea legilor, poate propune legi parlamentului şi poate conduec relaţiile internaţionale. În calitate de şef al statului, regele sancţionează şi pormulgă legile votate de Parlament. Totuşi, conform constituţiei Regele nu poate să acţioneze singur, acesta având nevoie de co-semnătura ministrului de resort în deciziile pe care le ia, ministru care astfel îşi asumă răspunderea politică a acţiunilor. Aceasta înseamnă că în practiă puterea executivă este exersată de guvernul federal care răspunde în faţa Parlamentului.

Monarhul are întrevederi regulate cu premierul, membrii guvernului ai parlamentului şi cu liderii politici importanţi. În aceste pintâlniri monarhul are dreptul să fie informat de deciziile guvernului, poate oferii sfaturi şi are dreptul să atenţioneze interlocutorii asupra problemelor pe care acesta le consideră importante. Toate întâlnirile sunt organizate de Cabinetul Politic Personal al monarhului, cabinet ce face parte din Casa Regală.

Monarhul este Comandantul Forţelor Armate Belgiene şi numeşte ofiţeri superiori. Acesta îi numeşte la cererea Ministerului Apărării. Pentru a-l ajuta în cadrul îndatoririlor militare, Regele dispune de un Cabinet Militar în cadrul instituţiei Casei Regale.

Orice cetăţean belgian se poate adresa regelui, acesta având un departament de petiţii în cadrul Casei Regale.

[modifică] Membrii Familiei Regale

[modifică] Legături externe

Unelte personale