Dolomit (mineral)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Vezi şi Dolomit (dezambiguizare)
| Dolomit | |
 |
|
| Formula chimică | CaMg(CO3)2 |
| Clasa mineralului | carbonat anhidru |
| Sistem de cristalizare | trigonal |
| Clasa cristalului | trigonal-romboedric |
| Culoare | incolor, alb, galben, brun |
| Urma | albă |
| Duritate | 3,5 - 4 |
| Densitate (g/cm³) | 2,9 |
| Luciu | sticlos, perlat |
| Transparenţă | transparent, translucid |
| Spărtura | sidefie |
| Clivaj | perfect |
| Habitus | cristale mici, grăunţos, colonar, cruste |
| Suprafaţa cristalului | frecvent curbată, în formă de şea |
| Cristale gemene | existente |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia | ω=1,679-1,681 ε=1,500 |
| Refracţia dublă | Δ=0,179-0,181 uniaxial negativ |
| Unghiul de dispersie | 2vz ~ |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | se dizolvă greu în acizi |
| Minerale asemănătoare | Calcită, Magnezit |
| Radioactivitate | |
| Magnetism | |
| Caractere speciale | luminiscent-colorat |
Dolomit este un mineral din grupa carbonaţilor anhidri, frecvent întâlnit în natură. Mineralul cristalizează în sistemul trigonal-romboedric, având formula chimică CaMg(CO3)2, dominând cristalele romboedrice, sau agregatele masive de culoare albă cenuşie cu variante de culoare ce pot fi până la brun deschis. Are o duritate relativ mică, între 3,5 şi 4 cu o densitate de 2,9 g/cm³. O proprietate caracteristică a dolomitului care o deosebeşte de calcare este solubilitatea redusă în acizi, iar reacţia cu acidul sulfuric spre deosebire de calcită este o reacţie lentă. O altă caracteristică a dolomitului este luminiscenţa în culori diferite, de la portocaliu la alb, verde şi brun. Roca dolomit care are acelaşi nume are un conţinut în mineral de cel puţin 90 % .
Cuprins |
[modifică] Alte proprietăţi
- Caracterul sfărămicios, sau plasticitatea redusă a mineralului, se explică mineralogic prin faptul că la calcită care are o structură cristalină asemănătoare cu o suprafaţă netedă a cristalelor, dar cu grupări de legături ionice mai mari, spre deosebire de dolomit unde ionii de Mg blochează formarea unor legături ionice mai mari de Ca.
- Intensitatea şi viteza de reacţie cu acizii a dolomitului este cu peste 100 de ori mai lentă ca şi calcitei, aceasta fiind cauzată de mărimea redusă a grupărilor ionice de Ca.
- Dacă se dizolvă dolomit în acid sulfuric, se va obţine în cantităţi egale gips şi sulfat de magneziu (sare amară). Această reacţie are loc până la capăt numai în prezenţa căldurii şi dacă dolomitul în prealabil a fost măcinat.
[modifică] Etimolgie şi istoric
Ca mineral dolomitul a fost descoperit la sfârşitul secolului XVIII de mineralogul elveţian H. B. de Saussure (1740-1799), denumirea o va da după numele geologului francez Deodat de Dolomieu (1750-1801) care a constatat pentru prima oară deosebirea dintre roca dolomit şi rocile calcaroase din Dolomiţi.
[modifică] Varietăţi
Singura varietate de mineral care conţine rar ioni străini este „dolomitul-cobalt” şi care datorită conţinutului în cobalt are o culoare roză.
[modifică] Formare şi răspândire
Dolomitul ia naştere prin combinarea alternativă a soluţiilor bogate în magneziu cu sedimentele de calcită din calcar coraligen, astfel au luat naştere munţii Dolomiţi din nordul Italiei. Cele mai frumoase cristale de dolomit provin din Sankt Gotthard, pasul Brenner, Alpii din Tirol şi Traversella din Piemontul italian. Alte locuri unde s-a găsit mineralul sunt Dietfurt (Oberfranken), Wachenzell (Oberbayern), Salzhemmendorf (Ostfälisches Bergland), Nüxei (Harz/Südharz), Meskalith (Trier/Rheinland-Pfalz), Massenkalk (Bergisches Land, Sauerland); Hösbach-Rottenberg (Unterfranken) din Germania. De asemenea cantităţi însemnate s-au găsit în rumado/Bahia in Brazilia, Cavnic din România, Banská Štiavnica în Slovacia, Eugui in Spania, sau Jáchymov în Cehia.
[modifică] Utilizare
Roca dolomit este folosit la pavare, piatră decorativă, sau la fabricarea cimentului în construcţii, în metalurgie la obţinerea unor oţeluri dure, în industria sticlei. La accidentul produs cu reactorul nuclear de la Cernobil s-a folosit dolomită la acoperirea reactorului pentru diminuarea radiaţiilor după accident.
Mineralul mai este folosit mai rar ca bijuterie din cauza clivajului bun şi durităţii reduse.
[modifică] Vezi şi
|
||||||||||||||
