Mullingar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

An Muileann gCearr, Mullingar[modificare | modificare sursă]

An Muileann gCearr, (Mullingar

An Muileann gCearr, Mullingar este un oraș din Irlanda, centrul administrativ al Comitatului Westmeath și sediul diocezei romano-catolice din Meath.

An Muileann gCearr
Mullingar
Hartă
Poziţia oraşului Mullingar
Locație
Coordonate
geografice
53° 31′ 33.98″ N
7° 15′ 57.97″ W

altitude = 101m

Provincie Leinster
Comitat Westmeath
Demografice
Suprafață
Populație 18 529
Densitate
Mullingar et sa banlieue
Mullingar et son bassin rural

Mullingar[modificare | modificare sursă]

An Muileann gCearr
Austin Friars An Muileann gCearr
Bothar Mor Mullingar Centre
La Canal An Muileann gCearr
Dublin to Mullingar Train
An Muileann gCearr (Mullingar)

Mullingar, in gaélique Muileann gCearr, inseamna «moara stangace». Orasul Mullingar se afla in centrul l'Irlande, la 80 kilometri de Dublin.

Acest oras este centrul administrativ al comitatului de Westmeath din Irlanda si sediul diocezei catolice din Meath. La recensamantul din 2006, orasul avea 18 529 locuitori, ceea ce il plaseaza ca fiind cel mai mare din comitatul Westmeath. Orasul dispune de biblioteci, scoli secundare, gimnazii, center culturale, o gara si de asemenea un stadion G.A.A. : Cusack-park.

Renumit pentru targul de vite, orasul a dat nastere la expresia irlandeza "a avea glezne ca o juninca de Mullingar" (remarca ironica despre tinerele fete cu gleznele groase).

Cantaretii Joe Dolan si fratii Swarbrigg, precum si Michael O'Leary de la Ryanair locuiesc la Mullingar. Imprejurimile orasului sunt celebre pentru lacurile lor: Lough Owel, Lough Ennell, Lough Lene si Lough Derravaragh care atrag pescarii cu undita, amatorii de sporturi acvatice si de plimbari in natura.

Lacurile Lough Derravaragh si Lough Lene sunt cele mai cunoscute, pentru referinta la legenda irlandeza a copiilor regelui Lir. Transformati in lebede, copiii regelui Lir au trait trei sute de ani pe lacul Lough Derravaragh, in cursul tragicelor lor peripetii.

Recent, obiectele de metal ale uzinei Mullingar Pewter, situata langa oras, au devenit unul dintre exporturile principale ale orasului Mullingar. Sculpturi de mica talie, numite « pelerini »,care troneaza in vitrinele diferitelor magazine din d'Austin Friers street sunt de asemenea cunoscute in intreaga lume..

Intre monumentele istorice, face parte manastirea Augustinilor, a carei confrerie a disparut. Vezi, de asemenea Fore Abbey.

Orasul are doua ziare : Westmeath Topic, si Westmeath Examiner, ultimul cu cel mai mare tiraj din comitetul Westmeath in al doilea semestru 2006.

Histoire[modificare | modificare sursă]

Orasul Mullingar a fost fondat ca atare de catre Normanzii, acum 800 ans. Dar asezari omenesti sunt atestate, pe acest teritoriu, inca de la sfarsitul epocii bronzului, in urma cu 3 000 de ani.

Ceea ce este azi strada principala a orasului Mullingar facea parte dinrt-o artera est-vest ce exista inca in perioada pre-crestina.

Cea mai veche constructie de piatra ce a ramas, pana astazi, in centrul urban Mullingar, este o subterana datand din secolul VII×10{{{1}}} sau VIII×10{{{1}}}.

Au existat manastiri crestine importante ale noii biserici, la Lough Ennell si la Lough Owel, legate de sfantul Colmán si sfantul Loman.

Numele, Mullingar, an Muileann gCearr, "moara stangace" se refera la un miracol al sfantului Colmán. Mullingar se afla in apropierea fortului regal al lui Malachi II (bunicul lui Melaghlin sau Malachy), mare rege al Irlandei intre 1014 si 1022.

Piese de moneda gasite in Lough Ennell indica de asemenea prezenta vikingilor in bazinul Mullingar, in urma cu 1.000 de ani.


Orasul normand Mullingar a fost fondat de catre familia Petit in ultimele decenii ale secolului XII×10{{{1}}}. Asezarile normande erau reprezentate de un manoar si un oras cu castel, o biserica parohiala, manastiri augustina si dominicana, un spital si o Frankhouse. Populatia era constituita dintr-un amestec de imigranti galici, irlandezi, francezi, englezi, flamanzi si bretoni.

Mullingar era un loc de odihna important pentru calatori si comercianti, iar cimitirul augustin descoperit recent dovedeste ca personane din Mullingar au facur pelerinage la Saint Jacques de Compostelle en Espagne, in urma cu circa 600 ani.

In 1542, Henry VIII a facut din Westmeath un comitat si Mullingar a devenit unul dintre orasele acestuia. Sub regatul lui Henry a avut loc de asemenea disolutia celor doua manastiri din Mullingar si aparitia unei comunitati protestante in oras. Mullingar a suferit mult de incursiunile irlandeze si de epidemii.

In 1575, populatia a fost decimata de ciuma iar in 1597, orasul a fost complet incendiat de catre clanul O'Neills. In secolul saptesprezece, colonisarea facuta de Cromwell a deposedat multe vechi familii engleze de pamanturile lor fiind inlocuite de noii coloni englezi si scotieni.

Multe familii din Mullingar faceau parte dintre miile de catholici romani irlandezi care au emigrat pe continentul european. armata Williamite a ocupat Mullingar si a constituit un stoc de arme si provizii pentru campania contra Iacobinilor.

In secolul optesprezece, Mullingar era un centru important pentru vanzarea lanii si pentru targul de vite. Orasul atragea vanzatori si cumparatori din toata irlanda si chiar de mai departe. Orasul a fost reconstituit dupa un incendiu dezastruos in 1747 et si a atins un anume grad de prosperitate. Majoritatea populatiei era catolica si in anii 1760, in ciuda legilor penale, locuitorii au construit o capela parosiala acoperita cu ardezie fina. Exista de asemenea o biserica de Church of Ireland, la inceputul anilor 1800, precum si cateva lacasuri presbiteriene si metodiste.

Catre sfarsitul secolului optesprezece, s-au construit multe locuinte importante, pentru cei din inalta societate protestanta, in imprejurimile lui Mullingar. Cea mai subtila dintre aceste rezidente era Belvedere (deschisa in prezent publicului). Se gasesc de asemenea alte constructii importante, locuinte particulare etc. Secolul nouasprezece a adus o revolutie a transportului in oras, cu aparitia canalului regal, Royal Cannal, en 1806 si a caii ferate in 1848. Mullingar era de asemenea o halta importanta de posta si de diligente.

Revolta claselor medii catolice si activismul preotilor catolici a dus la edificarea unei catedrale in1836 si la intemeierea de scoli de catre surorile religioase Loreto, Presentation ca si de fratii crestini zisi Christian Brothers.

Exista, de asemenea, o biserica apartinand de Church of Ireland (protestanti din Irlanda).

In secolul nouasprezece, Mullingar era un centru militar important, cu multe regimente ale armatei britanice, stabilite in oras. Unii soldati s-au casatorit cu femei din Mullingar si s-au instalat in centrul orasului, aproape de cazerna. Armata a furnizat, de asemenea, locuri de munca deloc neglijabile, pentru oamenii din regiune si pentru lucratorii din Mullingar. Acesti oameni au servit apoi peste tot in Marea Britanie.

In 1858, seniorul Greville a cumparat orasul si familia lui l-a detinut pana in anii 1920. In 1868, Greville a obtinut dreptul asupra orasului, din partea ministerului razboiului, pentru 10 000 000 ani – Contractul cu termenul cel mai lung din lume.

Pe langa o catedrala, cazerne militare, o gara si un canal, Mullingar din anii 1800 mai are o infirmerie, un workhouse, o inchisoare, un tribunal, o piata acoperita, un birou de posta si posturi de politie. Exista de asemenea o pista pentru cursele de cai piste. Orasul a fost ilumimat cu gaz incepand din 1859 iar in 1853 a fost deschis un birou de telegraf. Comisariatele orasului Mullingar au fost fondate in 1856. O mica farmacie a fost deschisa in 1850, ca si spitalul de psihiatrie Saint Loman.

Sporturile practicate in aceasta epoca de catre locuitorii orasului erau rugby, cricket, le ffutbol galic si hurling. (vezi, de asemenea GAA)

Confrateriile, cluburile de Temperanta, franc-masoneria si forestiers animau viata sociala.

Pe de alta parte, saracia facea parte din viata reala a orasului Mullingar din secolul XIX. Existau multe locuinte sarace si epidemii periodice de holera si de alte boli. Lipsa de locuri de munca si ravagiile foametei din 1846-1849 au dus la amplificarea emigrarii catre America, Argentina, Australia, Canada, Europa, in Franta, si in special in Marea Britanie.

Schimbarea practicilor agricole, recesiunea si legile agrare injuste, Penal Law, au dus la multe expulziuni si multa violenta in diferite locuri din zona, rurala (hinterland) in anii 1860 - 1870.

Ca o remarca generala : distinctia intre centrul orasului, cartierele marginase si regiunea nu este perceptibila in timpul istoriei, pentru ca in Irlanda nu au existat ziduri de demarcatie. Oamenii din zona rurala se identificau tot atat de bine cu satul lor, ca si cu orasul dominant din vecinatate.


Secolul XX a inceput cu aparitia primelor automobile, si a luminii electrice in Mullingar. Scriitorul James Joyce a visitat orasul in 1900 si a inregistrat impresiile sale despre sur Mullingar in romanele Stephan Hero» si « Ulysse ». Jonathan Swift a actionat identic Lough Ennell.

In timpul Primului Razboi Mondial, multi oameni din Mullingar au servit in fortele armate si multi au fost raniti sau morti Verdun sau in alte locuri in Franta. Orasul a fost o sursa importanta de formatiune militara.

In « timpul revoltei » din 1916-1921, multi locuitori din Mullingar, oras in mare parte nationalist, au participat la lupta pentru autonomia Irlandei. Intre acestia, Sean McEoin, (Jean Fiul lui Ouen) a fost ranit de un glonte incercand sa scape de o arestare in 1921.

La inceputul lui 1922, armata britanica a parasit definitive orasul Mullingar, si armata irlandeza a ocupat cazerna. Mullingar va ramane o garnizoana importanta tot restul secolului. Primii Gardaí au ajuns la sfarsitul anului 1922. Mullingar a scapat de cele mai rele momente ale razboiului civil, cu toate ca au fost un anume numar de morti si de incidente serioase.

Liens externes[modificare | modificare sursă]