Criza congoleză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta crizei din Congo

Criza congoleză (între anii 19601966) a fost o perioadă de turbulențe în istoria Primei Republici Congo, care a început cu independența națională față de Belgia, terminându-se prin acapararea puterii de către Joseph Mobutu. Din anumite puncte de vedere criza avea caracteristicile luptei anticoloniale, din alte puncte de vedere era un război de secesiune cu provincia Katanga, respectiv o bătălie a Războiului Rece purtată între SUA și URSS.

Criza a avut ca rezultat moartea a 100.000 de oameni [1], dar a fost marcată și de două dispariții: asasinarea în 1961 a prim-ministrului Patrice Lumumba, și moartea Secretarului General al ONU Dag Hammarskjöld într-un accident de avion, când acesta a încercat să medieze conflictul.

Context[modificare | modificare sursă]

Înainte de stabilirea Primei Republici în 1960, elitele congoleze au format organizații semi-politice care s-au format treptat în organizații de partide politice care să militeze pentru independență. Aceste organizații s-au bazat pe una din următoarele trei surse: etnice, comunități formate prin studii și intelectualitatea urbană.

Rivalitatea etnică[modificare | modificare sursă]

Cea mai importantă dintre aceste organizații a fost Alianța Bakongo (ABAKO), înființată în 1950, ca o asociație etnică pentru a promova interesele etnice și lingvistice Bakongo (sau Kongo). ABAKO a fost condus de Joseph Kasa-Vubu în timpul crizei, a fost în fruntea celor mai insistente cereri pentru independență și de federalism. Celelalte organizații au fost mai puțin cunoscute Liboke lya Bangala, care apăra etniile apropiate de Bangala și Fédékaléo - care a inclus persoane din Kasai. Acesta din urmă a fost împărțit ulterior în diverse organizații mai mici. Deși aceste organizații de apărare a intereselor din provinciile, cu toate acestea, ei aveau baza, în Leopoldville (acum Kinshasa), unul dintre motivele pentru crearea lor este necesitatea de a menține legături între grupurile de origine și mulțimea de imigranți în capitală. Alte grupuri au fost diferite asociații. De exemplu Alumni - al cărui membri au fost recrutați din rândul foștilor elevi ai școlilor catolice congoleze. Mulți lideri politici au venit de la aceste asociații, aceste rețele au fost extrem de bine dezvoltate.

A treia sursă de aceste grupuri politice au fost „Cercurile" de asociații care s-au dezvoltat în orașele congoleze, care au avut ambiția de a dezvolta o solidaritate avansată între membrii elitei educate și occidentalizate a clasei mijlocii.

Planul de treizeci de ani[modificare | modificare sursă]

La începutul anilor 1950 guvernul belgian a intrat sub o presiune tot mai mare pentru a permite Congo-ului Belgian să devină un stat auto-guvernant. Belgia a ratificat articolul 73 din Carta Organizației Națiunilor Unite, care pleda pentru autodeterminare, și ambele superputeri au exercitat presiuni asupra Belgiei să-și reformeze politica sa din Congo. Răspunsul guvernului belgian a fost în principal de refuzare. Cu toate acestea, profesorul belgian Antoine van Bilsen, în 1955, a publicat un tratat numit „ Planul de treizeci de ani pentru emanciparea politică a Africii belgiene.

Calendarul solicita emanciparea treptată a Congo-ului într-o perioadă de treizeci de ani - timp în care Van Bilsen se aștepta ca să se formeze o elită educată, care i-ar putea înlocui pe belgieni în pozițiile de putere. Guvernul belgian și mulți dintre „évolués” au fost suspicioși față de acest plan - prima deoarece însemna în cele din urmă renunțarea la Congo, și cea de-a doua pentru că planul însemna că Belgia va conduce în continuare Congo pentru încă trei decenii. Un grup de catolici „évolués” au răspuns pozitiv la plan cu un manifest într-un jurnal congolez numit Conștiința Africană, singurul lor dezacord fiind numărul de participanți ai congolezilor nativi. Asociația etnică ABAKO a decis să se distanțeze de plan, în parte din cauză că cei mai mulți évolués catolici, care au scris manifestul „Conștiința Africană” nu erau din grupul etnic Kongo, favorizat de ABAKO, dar și pentru că au decis o abordare mai radicală, mai puțin gradată, pentru a pune capăt colonialismului. ABAKO cerut imediat auto-guvernare pentru Congo.

Revoltele din Leopoldville și Stanleyville 1959[modificare | modificare sursă]

Conferința de la Brussel 18–27 ianuarie 1960[modificare | modificare sursă]

Alegerile din 22 mai 1960[modificare | modificare sursă]

Independența[modificare | modificare sursă]

Criza[modificare | modificare sursă]

Prima Republică[modificare | modificare sursă]

Ziua Independenței[modificare | modificare sursă]

Revoltă militară[modificare | modificare sursă]

Secesiunea Provinciei Katanga[modificare | modificare sursă]

Intervenția militară ONU[modificare | modificare sursă]

Secesiunea provinciei Kasai de Sud[modificare | modificare sursă]

Intervenția sovietică și americană[modificare | modificare sursă]

Dezintegrare politică[modificare | modificare sursă]

Asasinarea lui Lumumba în Katanga[modificare | modificare sursă]

ONU este autorizată să folosească forța[modificare | modificare sursă]

Negocieri politice, alegerea lui Cyrille Adoula[modificare | modificare sursă]

ONU lansează Operațiunea Rumpunch[modificare | modificare sursă]

ONU lansează Operațiunea Morthor[modificare | modificare sursă]

Moartea lui Dag Hammarskjöld[modificare | modificare sursă]


Rezoluția nr. 169 a Consiliului de Securitate a ONU, Operațiunea Unokat[modificare | modificare sursă]

Forțele congoleze reocupă Kasaiul de Sud[modificare | modificare sursă]

Operațiunea Grand Slam a ONU finalizează secesiunea Katanga[modificare | modificare sursă]

Insurgența rurală în Provinciile de Est[modificare | modificare sursă]

Intervenție străină în Rebeliunea Simba[modificare | modificare sursă]

Operațiunea Dragon Rouge[modificare | modificare sursă]

Che Guevara în Congo[modificare | modificare sursă]

Mobutu accede la putere[modificare | modificare sursă]

Consecințe[modificare | modificare sursă]

Revolta Kisangani[modificare | modificare sursă]

Mobutu și cea de-a Doua Republică[modificare | modificare sursă]

Sfârșitul erei Mobutu[modificare | modificare sursă]


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Schimbările numelui țării în și după epoca colonială[modificare | modificare sursă]
Provincii secesioniste[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie în limba engleză[modificare | modificare sursă]

  • Conor Cruise O'Brien (1962) To Katanga and Back, London, Hutchinson.
  • Larry Devlin "Chief of station, Congo : a memoir of 1960-67". PublicAffairs (2007). ISBN 978-1-58648-564-1.
  • Ludo De Witte (2001) The Assassination of Lumumba, Verso. Publication of book resulted in Belgian parliamentary commission and official apology from Belgium for role in the assassination of Lumumba.
  • Epstein, Howard (ed). (1974) Revolt in the Congo, 1960-1964, Armor Books. Essays by various authors.
  • Gondola, Ch. Didier. (2002) The History of Congo, Greenwood Press, ISBN 0-313-31696-1.
  • Kanza, Thomas. (1979) The Rise and Fall of Patrice Lumumba, Schenkman.
  • Colin Legum (1961) Congo Disaster, Penguin Books.
  • René Lemarchand (1964) Political Awakening in the Belgian Congo, University of California Press.
  • Patrice Lumumba (1962) Congo, My Country, Pall Mall Press. Speeches and selected writing by Lumumba.
  • Martin Meredith (2005) The State of Africa: A History of Fifty Years Since Independence, The Free Press. ISBN 978-0-7432-3222-7
  • Roland Oliver & Atmore, Anthony. (1994) Africa since 1800, Cambridge University Press
  • Weiss, Herbert. (1967) Political Protest in the Congo: The Parti Solidaire Africain during the Independence Struggle, Princeton University Press.
  • Villafaña, Frank R. (2012) Cold War in the Congo: The Confrontation of Cuban Military Forces, 1960-1967, Transaction Publishers, 2012, ISBN 1412847664.
  • Weissman, Stephen R. (1974) American Foreign Policy in the Congo, 1960-1964, Cornell University Press.
  • Young, Crawford (1965) Politics in the Congo, Princeton University Press

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Criza congoleză