Insulele Canalului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Insulele Canalului sau Insulele Anglo-Normande sunt un grup de insule situate în Canalul Mânecii, între Anglia şi Franţa. Insulele sunt grupate în două provincii (bailiwicks), Guernsey şi Jersey, amândouă dependenţe ale coroanei britanice, dar nu părţi ale Regatului Unit şi nici ale Uniunii Europene. Populaţia totală este de aproximativ 160.000 locuitori.

Cuprins 1 Geografia 2 Istoric 3 Sistemul politic 4 Cultura

[modifică] Geografia

Insulele canalului locuite sunt: Insula Jersey, Guernsey, Alderney, Sark, Herm (Insulele principale); Jethou, Brecqhou (Brechou), şi Lihou. Toate cu excepţia insulei Jersey sunt în Bailiwick-ul Guernsey. Insulele nelocuite Minquiers, Ecréhous, Les Dirouilles şi Pierres de Lecq sunt parte a Bailiwick-ului of Jersey iar Burhou şi Casquets se află în largul insulei Alderney. Ca regul generală, insulele mai mari au un sufix-ul -ey iar cele mai mici au sufixul -hou; ce se crede că provin din limba Norse veche ey şi respectiv holmr.

Insulele Chausey, situate la sud de Jersey, aflate sub jurisdicţie franceză nu sunt în general incluse în definiţia geografică a insulelor canalului. Ele au făcut de asemenea parte din Ducatul Normandiei dar actualmente fac parte din comuna Granville din departamentul Manche şi sunt o destinaţie populară pentru turiştii francezi.

Datorită situării insulelor în golful Saint Malo renumit pentru amplitudinea ridicată a mareelor, în jurul insulelor canalului exstă un ecosistem inter-maree foarte bogat.

[modifică] Istoric

Insulele Canalului fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în 1066 şi şi-a securizat pretenţia prin Cucerirea Normandă a Angliei. În urma conflictelor ulterioare dintre Regele Anglie şi Regele franţei, acesta din urmă i-a retras primului titlul de Duce de Normandia în 1204, dar Insulele Canalului au rămas loiale acestuia. Monarhii britanici au retaliat, pretinzând titlul de rege al Franţei, pretenţie la care au renunţat în 1801. La nici un moment nu s-a pus problema ca insulele canalului să devină partea a Regatului Angliei sau să formeze o uniune asemenea celei cu Regatele Scoţiei sau al Irlandei. Aşadar responsabilităţile feudale au rămas în sarcina Ducelui nominal, inclusiv după ce Regele Angliei a renunţat la acest titlu.

După Revoluţia Engleză, odată cu restauraţia lui Carol al II-lea Stuart care şi-a petrecut exilul în Jersey, Insulele Canalului au primit privilegii suplimentare inclusiv puterea de a-şi impune propriile taxe vamale.

Insulele Canalului au fost singurele teritorii britanice ocupate de Germania Nazistă în timpul celui de al doilea război mondial, între 1 iulie 1940 şi 9 mai 1945

[modifică] Sistemul politic

Fiecare bailiwick are parlamentul propriu, States of Jersey respectiv States of Guernsey şi fiecare bailiwick are un guvern condus de un Ministru Şef (engleză Chief Minister). Fiecare bailiwick îşi emite propriile bancnote şi monede Lira sterlină Jersey respectiv Lira sterlină Guernsey. Acestea circulă în mod liber în cadrul celor două insule ale canalului împreună cu bancnotele şi monedele Regatului Unit. Nu sunt o modalitate legală de plată în cadrul Regatului Unit, dar sunt de multe ori acceptate.

Toată legislaţia insulară trebuie să aibă aprobarea Reginei. Actele Parlamentului Britanic nu se aplică în acestea decât dacă este stipulat în mod explicit, dar acest lucru este din ce în ce mai rar.

Guvernul Britanic este singurul responsabil pentru apărarea şi reprezentarea internaţională a dependinţelor, dar fiecare insulă are responsabilitatea gestionării vamelor şi a imigraţiei. Dependinţele se află în responsabilitatea Departamentului pentru afaceri Consituţionale ale guvernului britanic, până în 2001 ele fiind sub responsabilitatea ministerului de interne (Home Office).

[modifică] Cultura

Proximitatea culturală şi constituţională între insule şi Regatul Unit a dus la o serie de instituţii şi organizaţii comune. BBC are un post de radio şi de televiziune local în insulele canalului şi cu toate că insulele au jurisdicţie asupra poştei şi telecomunicaţiilor locale ele continuă să participe la planul de telefonie în Regatul Unit şi au adaptat sistemul de coduri poştale pentru a fi compatibile cu cel al Regatului Unit.

În insule, limbile native sunt variante ale limbii normande, o limbă romanică din familia de limbi d'Oïl. Din Secolul XIX influenţa engleză a făcut ca acestea să se scadă în utilizare, actualmente fiind vorbite de aproximativ 2% din populaţie. Pe lângă limba engleză, în Insulele Canalului limba oficială este şi o variantă a limbii franceze. În limba franceză oficială a insulelor ele se numesc 'Îles de la Manche', iar termenul folosit în Franţa este 'Îles anglo-normandes' (Insulele Anglo-Normande) iar când Chausey este numită 'Île normande'.

Insulele au fost des folosite ca loc de exil de diferite personalităţi, printre cele mai importante fiind Victor Hugo care a scris aici Mizerabilii.

Anual are loc un turneu de fotbal între insule, numit Muratti. Cu toate acestea, insulele nu sunt afiliate la UEFA şi nu participă în competiţii internaţionale oficiale. Sportivii din insule participă însă la Jocurile Commonwealthului în numele insulelor lor şi de asemenea participă şi la Jocurile Insulelor, o competiţie între insulele mici din nord-vestul Europei.

Între insulari există o serie de porecle caracteristice, legate de nume de animale:

• les anês (măgarii) pentru locuitorii din Guernsey - datorită utilizării frecvente ale măgarilor în străzile abrupte ale capitalei St Peter Port. Locuitorii din Jersey consideră că acest simbol identifică şi încăpăţânarea locuitorilor din Guernsey.
• crapauds (broaşte) pentru locuitorii din Jersey, datorită faptului că aceste animale se găsesc doar pe Jersey şi nu şi pe Guernsey.
• corbins (corbi) pentru locuitorii din Sark, datorită faptului că aceste animale pot fi văzute pe coastele insulei de pe mare.
• lapins (iepurii) pentru locuitorii din Alderney, datorită numărului mare de iepuri de pe insulă.

Insulele au fost creştinate în Secolul VI, odată cu Reforma insulele au devenit Calviniste, în secolul XVII Anglicanismul a fost impus de către monarh, dar Metodism-ul a fost puternic adoptat de către locuitori. Datorită proximităţii faţă de Franţa pe insule există de asemenea şi numeroase comunităţi catolice