Iisus din Nazaret

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol este parte a seriei Creştinism.

Sfânta Treime Dumnezeu Iisus Hristos Duhul Sfânt Biblia Personaje biblice Biserici creştine Ortodoxism Catolicism Protestantism Biserici netrinitariene Mărturisiri de credinţă (crezuri) Simbolul apostolic Simbolul niceno-constantinopolitan Simbolul atanasian Simboluri Cruce Monograma lui Isus Hristos Peştele Păstorul Pomul vieţii Viţa de vie Sinaxar Sfinţi Apostoli Sfinţi în Biserica Catolică Sfinţi în Biserica Ortodoxă

Iisus din Nazaret, cunoscut şi ca Iisus Hristos, scris şi Isus (n. cca 4 î.Hr., d. 31 d.Hr., Ierusalim) este figura centrală a creştinismului.

Sub numele de Isa, este recunoscut şi ca unul din principalii profeţi ai Islamului.^[1][2]

Conform tezei tradiţiei, care este acceptată în general ca adevăr istoric, Iisus s-a născut pe la 4 î.Hr. în Bethleem Efrata, şi a fost răstignit pe la 31 d.Hr.. Credinţa şi tradiţia creştină spun că Iisus a înviat şi s-a înălţat la ceruri, revenind alături de Dumnezeu-Tatăl. După ce s-a înălţat în cer, discipolii i-au răspândit învăţăturile, ceea ce a dus la formarea celei de-a doua mari religii monoteiste universale - creştinismul. Principalele surse ce descriu viaţa lui Iisus sunt evangheliile canonice ale Noului Testament, despre care se presupune că au fost scrise de doi dintre discipolii săi direcţi, numiţi şi apostoli, şi de doi discipoli indirecţi.

Conform credinţei şi tradiţiei religioase creştine, Iisus Hristos este Mesia (Unsul lui Dumnezeu) prevestit de profeţii evrei ai Vechiului Testament. Soteriologia creştină învaţă că răstignirea şi moartea lui Iisus, ca ofrandă rituală, urmată de Înviere şi de Înălţarea la cer, au răscumpărat păcatele lumii, făcând posibilă Mântuirea. Mama lui Iisus este Maria, iar tatăl Său este Dumnezeu Tatăl.

Pentru aproape toate denominaţiunile creştine (cu excepţia unitarienilor, martorilor lui Iehova şi mormonilor), Iisus Hristos este una din cele trei persoane sau ipostaze ale Sfintei Treimi, celelalte două fiind Dumnezeu Tatăl şi Sfântul Duh. Cele trei ipostaze au aceeaşi substanţă, cea a Dumnezeului unic.

Cuprins 1 Nume 2 Viaţa şi învăţăturile sale, aşa cum sunt relatate în Evanghelie 2.1 Genealogie 2.2 Naşterea 2.3 Viaţa 2.4 Răstignirea 3 Învierea 4 Lucrare 5 Posteritate 6 Galerie de imagini 7 Referinţe

[modifică] Nume

Iisus a fost menţionat în textul grec al evangheliilor ca Ιησούς Χριστός, în transcriere latină Iesus Christus.

Prenumele vechi evreiesc este Ieşua, "ישוע", care înseamnă "YHWH mântuieşte". Această formă a fost elenizată iniţial sub forma Iason (Ἰάσων),^[3] apoi a fost transcrisă sub forma Iησους Iēsoûs, în greacă, de către traducătorii Septuagintei, cu referire la alte persoane purtând acelaşi prenume. Pe de altă parte, forma grecească Χριστoς, Khristós este o traducere a ebraicului "משיח" maşiakh (de unde în româneşte - Mesia), care inseamnă uns.

Prenumele în limba română provine din limba slavonă Їисоуса, în care a fost preluat din limba greacă, unde la iniţială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj).

În limba română forma Iisus Hristos, utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, este preferată de majoritatea credincioşilor ortodocşi.

Grafia Iisus este etimologică, ea reproducând sunetul η din Ιησούς, care în latină a fost redat ca e. Tendinţa de a se citi ca i în greacă a început din Evul Mediu. Transliterarea Iisus în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe şi în majoritatea literaturii ortodoxe moderne, este o recurenţă slavonă, fidelă scrierii greceşti (alfabetul slavon este derivat din scrierea greacă, iar Biserica Ortodoxă Română a folosit scrierea slavonă până la începutul secolului al XX-lea). Argumentului etimologic pentru scrierea Iisus i se adaugă faptul că, pe lângă limba greacă, sursa tuturor limbilor europene pentru numele Iisus, atât în ebraică (Iehoşua, Ieşua), cât şi în limbile europene începând cu latina (Jesus, în care j nu reflectă sunetul scris aşa în franceză, ci aproximantul latin [j]) numele este pronunţat cu două sunete înainte de primul s, anume [i-e], [i-i] sau [j-e], iar în limbile moderne sunetul iniţial poate fi [ʒ] (fr. Jésus) sau [dʒ] (engl. Jesus). Aceste paralele etimologice pot motiva utilizarea a două litere înainte de s şi în limba română.^{[4][5][6][7][8]}

În literatura română a fost folosită cu precădere forma Isus,^[9] care reflectă pronunţia unei părţi semnificative a vorbitorilor. Dicţionarele limbii române oscilează între cele două forme. Lingvista Mioara Avram afirmă: „Numele proprii Isac, Isus se scriu cu un singur i iniţial (nu Iisus).”^[10]

Există şi părerea conform căreia forma Isus ar translitera cuvântul ebraic pentru măgar şi ar trebui evitată din acest motiv. Această idee este, însă, greşită.^[11]

[modifică] Viaţa şi învăţăturile sale, aşa cum sunt relatate în Evanghelie

Cele patru Evanghelii canonice sunt principala sursă a biografiei lui Iisus. Totuşi, aceste evanghelii au părţi unde diferă unele de altele, fiecare surprinzând viaţa lui Iisus într-un mod diferit. ^[12][13] Evanghelia după Ioan nu este o biografie a lui Iisus, ci mai degrabă o prezentare teologică a lui ca o emblemă a divinului.^[14] (La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.^[15])

[modifică] Genealogie

Din cele patru Evanghelii, doar cea după Matei şi cea după Luca oferă informaţii despre familia şi strămoşii lui Iisus. Cu toate acestea, datele din cele două Evanghelii diferă în unele părţi şi au fost elaborate mai multe teorii pentru a explica discrepanţele. ^[16] Ambele Evanghelii spun că Iisus este urmaşul regelui David, mergând mai departe şi al lui Avraam. Lista strămoşilor dintre David şi Avraam este aceeaşi în ambele Evanghelii, dar lista strămoşilor dintre David şi Iosif este diferită.

Mai precis, Matei începe cu Solomon, continuă cu regii care au stat la cârma Regatului Iudei, listă care s-a terminat cu Ioachim, odată cu învingerea lui Iuda de către Babilon. Astfel Matei afirmă că Iisus ar fi moştenitorul tronului Ţării lui Israel.

Lista strămoşilor lui Iisus, după Luca este mult mai lungă, el mergând până la Adam şi Eva.

[modifică] Naşterea

Biblia ne spune că Iisus n-a avut o naştere obişnuită. Încă înainte de naştere mai mulţi profeţi din tradiţia iudaică au prezis venirea lui Mesia. Ei arătau că Iisus va veni puternic pe Pământ, ca rege, nu născut într-un staul şi petrecându-şi viaţa ca dulgher. Înainte de naşterea sa, Biblia spune că o Fecioară din Nazaret, pe nume Maria, a fost vizitată de un înger, ce i-a prezis venirea pe lume a lui Iisus şi faptul că ea îi va fi mamă. Duhul Sfânt se pogorâse asupra ei, a "umbrit-o" şi ea a rămas însărcinată. Aflând că şi verişoara ei, Elisabeta, era însărcinată (soţul acesteia din urmă, preotul Zaharia, a fost vizitat şi el de un înger care i-a prezis naşterea fiului său, Ioan Botezătorul), Maria s-a dus la ea. Când Elisabeta a aflat că Maria era însărcinată, l-a simţit brusc pe Ioan. În cele din urmă, Maria a fost dusă în Betlheem, unde era cetatea vestită în care, în tradiţia iudaică, trebuia să se nască Mântuitorul lumii (Mesia).

Iisus s-a născut în condiţii neobişnuite, într-un staul. A fost vizitat de păstori, şi de cei trei magi (în tradiţia populară românească numiţi crai) din răsărit (care în anumite tradiţii creştine sunt numiţi Gaspar, Melchior şi Baltazar) care văzuseră steaua din Bethleem ce i-a condus la Iisus). Aflând guvernatorul Iudeei (în Biblie i se spune rege), Irod cel Mare, despre naşterea lui Iisus, şi de teamă să nu îi fie luat locul, a poruncit străjilor să-i ucidă pe toţi pruncii de parte bărbătească sub vârsta de doi ani. Familia lui Iisus s-a retras în Egipt, până la moartea lui Irod, şi s-a întors în Nazaret după câţiva ani.

[modifică] Viaţa

Biblia spune că Iisus s-a născut la Bethleem Efrata, a copilărit la Nazaret şi a trăit într-o familie evreiască de meşteşugari, din Capernaum, în Galileea, în nordul Israelului. La vârsta de 30 de ani a renunţat la slujba de tâmplar, dedicându-şi timpul învăţăturilor şi tămăduirii celor bolnavi, cutreierând pe jos prin întreaga ţară evreiască. În tot acest timp, oamenii pe care i-a ajutat l-au susţinut, iar dintre aceştia el a ales 12 apostoli. Cea mai cunoscută învăţătură a lui este Predica de pe Munte, cod de comportament pentru oameni, bazat pe dragostea pentru Dumnezeu şi pentru aproape şi, în acelaşi timp, o promisiune a vieţii veşnice.

[modifică] Răstignirea

Preotii Iudeei de la acea vreme sub conducerea marelui preot Caiafa (pus in functie de catre administratia romana) i-au cerut lui Pilat din Pont să-l judece. Pilat desi a susţinut că nu il găseşte vinovat de conspiratie impotriva Romei a acceptat executia Acestuia la cererea multimii instigate de catre preoti.

Din relatările Bibliei, Iisus a fost executat prin crucificare într-o vineri, a 14-a zi din luna ebraică Nisan. Ponţiu Pilat a fost guvernatorul provinciei romane Iudeea între anii 26 d.Hr. şi 36 d.Hr. şi singurii ani în care 14 Nissan cade vinerea sunt 27, 33, 36 şi, posibil, 31, în funcţie de când a fost vizibilă luna nouă la Ierusalim.

[modifică] Învierea

Paştile sunt o sărbătoare religioasă ce comemorează Învierea lui Iisus Hristos la trei zile după crucificarea sa din Vinerea Mare, ce marchează sfârşitul Postului Paştilor. Paştile sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin, urmate de Crăciun, şi sunt considerate sărbătoare naţională în majoritatea ţărilor cu tradiţie creştină, cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este celebrată doar Duminica Paştilor (nu şi Lunea Paştilor).

[modifică] Lucrare

După creştini, Iisus este Mesia şi Fiul lui Dumnezeu, care a adus mântuire umanităţii prin moartea şi învierea sa. Iisus este considerat profet şi ascet în Islam, un Mesia fals în Iudaism şi Mandeanism, drept o manifestare a lui Dumnezeu de către Baha'i, ca un avatar de către Hinduşi, ca un salvator şi un aducător de gnoză de diferite secte gnostice şi ca un părinte spiritual de către unii susţinători ai Epocii Moderne.

[modifică] Posteritate

Lucrarea lui Iisus a avut un impact puternic asupra istoriei omenirii. Noua religie întemeiată, creştinismul, care la început făcea parte din iudaism, a avut mai mulţi adepţi decât oricare altă religie.

Învăţăturile lui Hristos aveau la bază bunătatea, iubirea aproapelui (chiar şi a duşmanului) care, deşi apar şi în cadrul religiei iudaice, au fost idei originale şi remarcabile pentru acea vreme. Din păcate, aceste idei nu au fost pe deplin aplicate în practică în secolele ce vor veni, a se vedea: războaiele religioase între diferitele secte şi biserici creştine, masacre barbare şi persecuţii împotriva evreilor

[modifică] Galerie de imagini

Leonardo da Vinci (Cina cea de Taină din bazilica "Santa Maria delle Grazie" Milano)	Judecata lui Isus de către Pilat	Giovanni Battista Tiepolo (Răstignirea lui Isus)	Coborârea în iad şi Învierea (icoană rusească)
Isus Pantocrator, mozaic din Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol (azi Istanbul)

[modifică] Referinţe

Portal Creştinism