Betleem

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Bethleem Efrata)
Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pentru alte sensuri, vezi Bethlehem (dezambiguizare).

Betleem (uneori scris Bethleem sau Bethlehem), arhaic Viflaim (în ebraică בית לחם beyt lehem, «casa pâinii», etimologie populară; în arabă بيت لحم "beyt lahm" = «casa cărnii», de asemenea etimologie populară) este un oraș din Cisiordania, la cca. 10 km sud de Ierusalim, având 25.000 locuitori (2000). Din 1996, după Acordul de la Oslo, orașul se află sub administrarea autorității palestiniene.

Cuprins

[modificare] Religie

După Biblie, 1 Samuel capitolul 16, versetul 1/b citim ca tatăl regelui David care se numea Isai era din Bethleem, iar profetul Mica scrie in cartea sa: Mica capitolul 5, versetul 2: «Și tu, Bethleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel, și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veciniciei.» După Matei și Luca, doi evangheliști din Noul Testament, Bethleemul e localitatea de naștere a lui Isus din Nazaret (Mt II:1, Lc II:4).

[modificare] Istoric

Întru pomenirea nașterii lui Isus, împăratul Constantin I, a zidit "Basilica Nașterii" la Bethleem. Aceasta a fost restaurată sub împăratul Iustinian, apoi de către cruciați, în secolul XII.

[modificare] Viziunea Gnosticilor

Gnosticii întotdeauna au avut o altă viziune (în opinia lor, cea corectă) față de poziția oficală impusă de clerul Vaticanului și mai apoi și față de celelalte culte religioase desprinse din religia Catolică timpurie, și asta, au atras nenumărate invidii și fapte care au dus la urmărirea și persectutarea gnosticilor pe motivul ereziilor, blasfemiilor și ideilor care erau în viziunea preoților, aberații grosolane.

Autorul cărții "Ereziile gnostice din primele doua veacuri"[1] afirmă: "Trasatura distinctiva ce marcheaza gnosticismul in toate scolile sale ca erezie religioasa, iar nu ca o simpla extravaganta filosofica, este prezenta acestei idei a unei mantuiri sau rascumparari a lumii, si recunoasterea, intr-o forma pervertita, a persoanei si a lucrarii lui Christos ca luand parte la aceasta rascumparare.

Gnosticismul contemporan din contră, afirmă că toate postulatele gnostice sunt universale și nu contravin principiilor religioase universale, pe care le găsim în religiile oficiale. V.M. Samael Aun Weor ne spune: "Este prin urmare depașit să ne gândim la Gnoză ca la un simplu curent metafizic introdus în sânul creștinismului, așa cum sugerează unii autori sau dogme. Gnoza constituie o atitudine existențială cu caracteristici proprii, înrădăcinată în cea mai veche, elevată și rafinată aspirație ezoterică a tuturor popoarelor, a cărei istorie, din păcate, nu este bine cunoscută de către antropologii moderni."[1]

V.M. Samael Aun Weor, părintele gnosticismului contemporan afirmă: "Principiile de baza ale marii intelepciuni universale sunt întodeauna la fel. Aceleași învățături au fost predate de marii inițiați din toate timpurile în școlile de mistere. Cunoașterea superioară este atemporală și impersonală."[2][3]

Astfel, gnosticii afirmă că această cunoaștere este "atemporală și universală", nefiind rodul apariției în sec II. d.Chr.

Este de menționat și viziunea gnosticilor față de Christos, pe care aceștia nu îl confundă cu Iisus Nazarineanul, care în opinia acestora, este o forță universală, cosmică, care poate fi asimilată de orice persoană BINE PREGĂTITĂ. Iată ce ne zic textele gnostice:

"Toate religiile și culturile antichității au celebrat cu solemnitate Crăciunul. Nahuașii, mayașii, egiptenii, dacii, celții etc. închinau un cult Soarelui, dar nu doar Soarelui fizic, ci unui Soare spiritual ce-l reprezintă pe Logosul Solar, al Doilea Logos, Cristosul Cosmic și care ne călăuzește pe Drumul nostru către divinitate. Găsim, deci, reprezentarea forței cristice în toate religiile și ea se naște totdeauna iarna."[2][3]

Gnosticismul contemporan, prin mesajul lui V.M. Samael Aun Weor, lămurește cu privire la viziunea despre Christos, și anume:

"Din nefericire, nu s-a înțeles cu adevărat ce este Cristosul. Mulți presupun că Cristos a fost exclusiv Iisus din Nazareth și se înșeală. Iisus din Nazareth, ca Om, sau mai bine zis, Jeshuá Ben Pandirá, ca Om, a încarnat Cristosul Cosmic; dar el nu este unicul care a primit această Inițiere."[2][3]

"Hermes Trismegistul, cel de trei ori mare Zeu Ibis Thot, de asemenea l-a încarnat. Ioan Botezătorul (pe care mulți îl considerau drept Christus, Unsul) fără îndoială l-a încarnat...Cristosul se află dincolo de Personalitate, de Ego și de Individualitate; Cristosul (în Esoterismul autentic), este Logosul Solar, reprezentat de Soare. De aceea incașii adorau Soarele; nahuașii îi închinau un cult Soarelui, mayașii la fel, egiptenii aidoma etc."[2][3]

Legat de originea nașterii lui Iisus Christos, Gnoza afirmă următoarele:

"În Sfintele Scripturi se vorbește clar de "Betleem" și de un "Staul" în care el s-a născut. Acel "Staul din Betleem" se află în interiorul nostru înșine, aici și acum. Exact în acest Staul Interior locuiesc Animalele Dorinței, toate acele Egouri pasionale pe care le purtăm în psihicul nostru, defectele noastre. "Betleem" însuși este un nume esoteric. În vremurile în care Marele Kabir Iisus a venit pe lume, satul Betleem nu exista. Astfel că acesta este complet simbolic. "BEL" este o rădăcină caldeeană ce înseamnă "Turn Al Focului". Așa încât, propriu-zis, "Belén" este "Turn al Focului"..."[2][3]

Iar concluzionând, Gnoza ne spune:

"Trebuie înțeleasă Evanghelia într-un mod mai intim, mai profund. Toate acestea nu corespund unui trecut îndepărtat, trebuie să trăim toate acestea în interiorul nostru înșine, aici și acum."[2][3]

"Ar fi inutilă nașterea lui Iisus în Betleem dacă el nu s-ar naște și în inima noastră. Cristosul intim trebuie să ne salveze, dar trebuie să o facă în interiorul nostru. Cei care așteaptă venirea lui Iisus din Nazareth într-un viitor îndepărtat greșesc. Cristosul trebuie să vină acum, din interior; a doua venire a Domnului trebuie să se facă în interior, în însăși esența Conștiinței."[2][3]

[modificare] Note

  1. ^ a b MANSEL, HENRY L - Ereziile gnostice din primele doua veacuri - Editura Herald 2008, prefață
  2. ^ a b c d e f g Samael Aun Weor - Conștiință Cristos (1952)
  3. ^ a b c d e f g Autenticul Simbolism al Crăciunului-Preluare articol VOPUS.

[modificare] Bibliografie

  • Ereziile gnostice din primele doua veacuri - MANSEL, HENRY L (Editura Herald 2008, prefață).
  • Conștiință Cristos - Samael Aun Weor (Prima ediție în spaniolă în anul 1952, fragmente traduse în română și publicate pe site-ul VOPUS România.)

[modificare] Legături externe

[modificare] Vezi și

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi