Monoteism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.

Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor.

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Acest articol are nevoie de atenţia unui expert în istoria religiilor. Recrutaţi unul sau, dacă sunteţi în măsură, ajutaţi chiar dumneavoastră la îmbunătăţirea articolului!

    Notă: Textul, pus de doi editori diferiţi, trebuie unificat.

Monoteismul este:

• fie credinţa în Dumnezeu drept unic;
• fie credinţa într-un singur zeu, considerată ca fiind mai evoluată decât politeismul.

Printre cele mai răspândite religii monoteiste sunt: creştinismul, islamul şi iudaismul. Uneori şi religia lui Zamolxe este considerată ca având un substrat monoteist.

Monoteism (Gr.μονος=unic, singur si θεος=dumnezeu, zeu) - credinta intr-o singura divinitate, identificata prin termenul θεος=dumnezeu. In ordinea aparitiilor lor, religiile monoteiste sunt:

• iudaismul
• zoroastrismul
• crestinismul
• islamismul
• bahai

Unii includ ca religie monoteista si hinduismul, pentru ca pluralismul dumnezeilor din aceasta religie se reduce in final la o "unica divinitate".

Unele religii monoteiste atribuie conotatii "personale" propriului dumnezeu, pentru a-l diferentia de alti dumnezei, despre care ei sustin ca nu ar fi decat simple creatii omenesti (monoteismul exclusiv) sau alte forme ale dumnezeului lor (monoteismul inclusiv)

In anumite cazuri se poate detecta o evolutie de la un cult enoteist, in care credinciosii accepta existenta unor divinitati inferioare celei principale, pe care ei o venereaza ca fiind adevaratul lor dumnezeu, la cultul monoteist.

Iudaismul a fost prima religie monoteista de succes (care a supravieţuit fondatorului şi vremii), desi unii sustin că însuşi animismul ar fi o formă de monoteism. Poporul Israel se considera de la un anumit moment al istoriei sale "poporul ales al singurului Dumnzeu", acel Dumnezeu care le-a revelat cartea sfanta - Biblia.

In crestinism unicitatea lui Dumnezeu include divinitatea Fiului sau, si divinitatea Duhului Sfant, aspect exprimat in doctrina trinitara, definita ca atare in secolul IV, in urma controverselor cu arianismul.Viziunea trinitara nu o intalnim la mormoni si la martori (Martorii lui Iehova), care au doctrine diferite, pentru mormoni asa-numitul triteism, in timp ce martorii sustin ca Isus Cristos este inferior Dumnezeului Tata Iehova.Cu toate aceste diferente, care par a fi esentiale, cele doua culte sustin ca sunt crestine, si nu recunosc pe celelalte biserici ca fiind crestine, parere care este, de altfel, reciproca.

Islamul a preluat si adaptat multe elemente din iudaism si crestinism. La fel ca si evreii, musulmanii practica un monoteism "radical", spunand despre Isus Cristos ca este un profet, si nicidecum Fiul lui Dumnezeu. Musulmanii ii cosidera pe crestini politeisti.

Cat despre zoroastrism si bahaism, religii practicate la granita dintre orient si occident - de exemplu in Iran si Pakistan - ele sunt caracterizate printr-un anumit grad de sincretism.