Andrei (apostol)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sfântul Andrei)
Salt la: Navigare, căutare
Sf. Apostol Andrei
Apostol-Andrey-Pervozvannyj.jpg
Ανδρέας, Andreas
Date importante
Născut/ă  ?, Betsaida
Decedat/ă 30 noiembrie 60, Patras, Grecia
Venerat/ă în Întreaga creștinătate, Islam
Rămășițe pământești Biserica Sf. Andreas, Patras, Grecia
Sărbătoare 30 noiembrie
Însemne Crucea în "X"
Patronaje Scoția, Grecia, Rusia, România
Alte informații Fratele Sf. Apostol Petru

Gloriole.svg Sfinți

Andrei (d. 30 noiembrie 60, Patras, Grecia) a fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru.

Evanghelia după Ioan menționează faptul că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia (Ioan 1,35-42). De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. În enumerările apostolilor (Mt 10,2, Mc 3,18, Lc 6,14, F. Ap. 1,13) Andrei este menționat mereu între primii patru. Cu toate acestea, nu se numără printre cei trei pe care Isus i-a tratat în anumite situații ca cei mai apropiați ai săi (Petru, Iacob și Ioan).

Conform Evangheliei după Ioan cei doi frați, Petru și Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Conform Evangheliei după Marcu veau o casă în Capernaum (Mc 1,29) și erau de profesie pescari.

Numele Andrei provine din greaca veche, care era lingua franca a Vechiului Orient.

Activitatea[modificare | modificare sursă]

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Isus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.C. la Ierusalim, apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în orasul Patras. Acolo a murit ca martir. Nu exista mărturii certe ca ar fi fost răstignit pe o cruce în forma de X , se zice ca ar fi fost legat de un copac. După moartea sa, moaștele s-au păstrat la Patras.

Venerarea ca sfânt[modificare | modificare sursă]

Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol si le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Deoarece era pescar, sfântul Andrei este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor. În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. Conform Tradiției Bisericii sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei sa meargă în părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea "Despre apostoli" a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Deasemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf. Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras.

Sfântul Andrei mai este cunoscut, îndeosebi în Transilvania, și cu numele de Sântandrei sau Sânedru.

Sărbători[modificare | modificare sursă]

  • în calendarul ortodox: 30 noiembrie și 20 iunie (aducerea moaștelor)
  • în calendarul romano-catolic: 30 noiembrie și 9 mai (această din urmă dată se sărbătorește doar în Scoția, ca amintire a datei primirii unor relicve ale sfântului Andrei)
  • în calendarul lutheran: 30 noiembrie
  • în calendarul anglican: 30 noiembrie

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Viața, faptele miraculoase și minunatele învățături ale Sfântului Apostol Andrei”, Univers enciclopedic /Triade, 2013 - [1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Sărbătoarea de Sfântul Andrei

Peștera Sfântului Apostol Andrei

Moaștele Sfântului Andrei

Vezi și[modificare | modificare sursă]