Pedeapsă cu moarte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Pedeapsa cu moartea)
Salt la: Navigare, căutare

Pedeapsa cu moartea este uciderea prevăzută prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost găsit vinovat. De obicei este precedată de un proces judiciar, care se termină cu o sentință de condamnare la moarte. Aceasta este pusă în aplicare prin execuție.

Din punct de vedere istoric, executarea infractorilor sau a adversarilor politici a fost o practică comună aproape tuturor societăților. Acum, pedeapsa capitală are o arie de folosire mai izolată, dar mai este încă practicată.

În unele țări, celor găsiți vinovați de crimă, spionaj sau trădare li se aplică această pedeapsă. Curțile marțiale dau cel mai des această sentință, fiind comună în dreptul militar.[necesită citare]

În alte societăți pedeapsa cu moartea este folosită și pentru actele de viol, adulter, incest, homosexualitate sau trafic de stupefiante.[necesită citare]

În China de exemplu, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupție sunt pedepsite cu moartea.[necesită citare]

Metode de executare a condamnaților[modificare | modificare sursă]

În decursul istoriei, s-au folosit diverse metode de executare a condamnaților la moarte:

Pedeapsa capitală în România[modificare | modificare sursă]

În România comunistă au fost executate 104 persoane[1]. Între 1965 si 1989 Tribunalul Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane[1].

Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață.[2] Pe 12 ianuarie 1990, sub presiunea mulțimii care cerea pedeapsa cu moartea pentru zeci de lideri comuniști, trimiși în judecată pentru omor deosebit de grav, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a decretat scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român și organizarea, în data de 28 ianuarie 1990, a unui referendum cu privire la pedeapsa cu moartea.[3] Cu zece zile înainte de referendum, CFSN a decis anularea acestuia, împreună cu anularea decretului prin care PCR fusese scos în afara legii.[3] Conducerea CFSN, prin vocea lui Ion Iliescu, a recunoscut atunci că ideea referendumului a fost o greșeală politică.[3] Constituția din 1991 a garantat dreptul la viață și a dispus clar interzicerea pedepsei cu moartea.[3] Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost soții Ceaușescu (25 decembrie 1989).

Execuții capitale în 2009[modificare | modificare sursă]

Țara Număr de execuții în 2009
1 Republica Populară Chineză China Oficial nici una.[4][5] Cel puțin 1700 (estimare), dar posibil să fie și 10.000 pe an.[6]
2 Iran Iran 388
3 Irak Irak Cel puțin 120
4 Arabia Saudită Arabia Saudită Cel puțin 69
5 Statele Unite Statele Unite 52
6 Yemen Yemen Cel puțin 30
7 Sudan Sudan Cel puțin 9
8 Vietnam Vietnam Cel puțin 9
9 Siria Siria Cel puțin 8
10 Japonia Japonia 7
11 Egipt Egipt Cel puțin 5
12 Libia Libia Cel puțin 4
13 Bangladesh Bangladesh 3
14 Thailanda Thailanda 2
15 Singapore Singapore Cel puțin 1
16 Botswana Botswana 1
17 Malaezia Malaezia Nici una
18 Coreea de Nord Coreea de Nord Nici una

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Cum erau executati condamnatii, 16 august 2004, hotnews.ro, accesat la 7 decembrie 2010
  2. ^ DECRET-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru modificarea și abrogarea unor prevederi din Codul penal și alte acte normative
  3. ^ a b c d Pedeapsa cu moartea, o problemă care a divizat România, 25 iulie 2014, Cristian Delcea, Adevărul, accesat la 28 iulie 2014
  4. ^ Hogg, Chris (29 decembrie 2009). „China executions shrouded in secrecy”. BBC News. http://news.bbc.co.uk/2/hi/8432514.stm. Accesat la 14 aprilie 2010. 
  5. ^ THE MOST IMPORTANT FACTS OF 2008 (and the first six months of 2009)”. Handsoffcain.info. http://www.handsoffcain.info/bancadati/index.php?tipotema=arg&idtema=13000560. Accesat la 23 august 2010. 
  6. ^ Sheridan, Michael (20 martie 2005). „Chinese execute with death vans”. The Times (London). http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article432450.ece. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]