Regatul Iuda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Iudeea sau Regatul Iudei (ebraică מַלְכוּת יְהוּדָה, Standard: Malḫut Yehuda, Tiberiană: Malḵûṯ Yehûḏāh) (c.931–586 î.Hr.) a fost unul dintre cele două regate succesoare ale Regatului Unit al Israelului. Conform Bibliei, Regatul Iuda a fost înfiinţat pentru prima dată, la moartea lui Saul, când tribul lui Iuda l-a ales ca rege pe David, care a unit mai apoi Iuda cu restul Israelului. Nepotul lui David, Roboam, a respins zece dintre triburi şi astfel a rămas rege doar peste triburile lui Iuda şi Veniamin, în sud, în timp ce peste cele zece triburi din nord s-a pus rege Ieroboam, care a înfiinţat Regatul Israel. Regatul Iuda a rezistat până în 586 î.Hr., când a fost cucerit de Nabucodonosor al Babilonului.
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Dezbinarea statului evreu unit şi primii ani ai Iudei
Regatul Unit al Israelului şi Iudei a fost format în jurul anului 1047 î.Hr., când poporul evreu a ales un rege în locul unui judecător.
La moartea regelui Solomon, fiul lui David, cele zece triburi din nord s-au revoltat împotriva lui Roboam, urmaşul lui Solomon, datorită taxelor foarte mai puse pe popor. Doar triburile lui Iuda şi Beniamin au rămas loiale casei lui David, în timp ce triburile din nord au pus rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, un fost funcţionar de la curtea lui Solomon (III Regi 12:1-20). Cele două regate s-au luptat între ele aproape 62 / 65 de ani.
Mai târziu, în timpul regelui Asa, se spune că şi triburile lui Efraim, Manase şi Simeon au trecut de partea Regatului Iuda (II Cronici 15:9). Sub regele Ioram, Iuda a făut pace cu Israel, unde pe atunci domnea Omri, cele două regate plecând împreună la război împotriva sirienilor, arameilor sau moabiţilor. Însă Iuda a pierdut Edomul şi oraşul Libna, iar Israelul Moabul şi Ammonul. Alianţa dintre Iuda şi Israel a căzut când casa lui Omri a fost dată jos de la putere de către Iehu, dar cele două regate au păstrat o anumită distanţă, nefiind nici duşmane nici aliate.
[modifică] De la Ioaş la Amon
Iehu, când a devenit rege al Israelului, l-a ucis pe Ohozia al Iudei, pe motiv că se trăgea din Omri după mamă şi putea emite pretenţii şi la tronul din Samaria. Mama lui Ohozia, Atalia, când a auzit vestea morţii fiului ei, împreună cu un mic grup de credincioşi şi-a ucis nepoţii ş s-a declarat regină. Doar Ioaş, un fiu al lui Ohozia, a fost scăpat de la moarte şi când a ajuns mare a detronat-o şi ucis-o pe bunica sa Atalia cu ajutorul preoţimii ş s-a declarat rege.
În timpul lui Amasia, Ierusalimul a fost prădat şi distrus de către regele Ioaş al Israelului, dar a fost reconstruit în anii următori. Regele Ahaz a pierdut zona de nord a regatului în favoarea Siriei, dar a recâtişat-o cu ajutorul asirienilor, cărora le-a devenit vasal. Sub Iezechia, Iuda ş-a recâştigat pentru scurt timp independenţa, învingându-l pe regele Sennacherib.
Iosia, strănepotul lui Iezechia, a făcut o sere de reforme religioase şi politice. În timpul lui fost descoperită "Cartea legii", probabil Deuteronomul lui Moise. După moartea sa, Iuda a devenit dependent de Egipt şi mai apoi Babilon.
[modifică] Ultimii ani şi exilul babilonean
Urmaşul lui Iosia, Ioahaz, a fost detronat de către egipteni, care l-au pus rege pe Ioachim, care le era vasal. La scurt timp după bătălia de la Carchemiş, Ioachim a fost detronat de Nabucodonosor al Babilonului, care după ce l-a pus pe Iehonia, fiul lui Ioachim, şi l-a detronat după trei luni, l-a pus rege pe Sedechia, fratele lui Ioachim, care s-a revoltat împotriva Babilonului.
Nabucodonosor a venit şi a împresurat Ierusalimul, cucerindu-l pe 9 aprilie 586 î.Hr.. Templul lui Solomon a fost distrus, aurul şi bogăţiile regelui furate, iar demnitarii, regele şi mare parte din popor deportat în Babilon.
Poporul care a rămas în Iuda a pus căpetenie pe Gheladia, fiul lui Ahican, fiul lui Şafan. Însă demnitarii rămaşi în Iuda l-au ucis pe acesta, pe motiv că era supus babilonienilor. Poporul rămas în Iuda s-a dus atunci în Egipt, de frica babilonienilor.
Evreii deportaţi în Babilon au suferit mult pe vremea lui Nabucodonosor, un exemplu fiind viaţa proroocului Daniel. Însă regele babilonean Evil-Merodac (Amel-Marduk), în anul 561, l-a readus pe Ioachim la un statut de prinţ, dar nu a refăcut Regatul Iudei.
Evreii au fost scăpaţi din robia babilonienilor de către Cyrus al II-lea cel Mare al Persiei, care a cucerit Babilonul şi fostele teritorii dependente de Babilon.
[modifică] Cultură
Cultura Iudei a fost strâns legată de cea a Israelului. Iudeii au fost însă influenţaţi de către popoarele care i-au cucerit s-au care au fost la graniţă.
Religia a fost una schimbătoare, în principal Iahve/Savaot, adică Dumnezeul unic. Dar au existat şi alte culte străine, precum Baal şi Astarte de la fenicieni sau Dagon de la filisteni. Aceste culturi au fost oficializate doar în perioade scurte de timp, de către unii regi, care au fost ucişi de poporul care credea în Iahve (Dumnezeu).
[modifică] Oameni importanţi
- David; fiul lui Iesei, rege al Israelului şi Iudei între 1005 î.Hr. - 971 î.Hr.. Din el s-a născut toată familia domnitoare a Iudei, precum şi Iosif, soţul Mariei.
- Solomon; fiul lui David, ultimul rege al regatului unit al Israelului şi Iudei (971 î.Hr. - 931 î.Hr.).
- Iehoiada; mare preot în timpul lui Ioaş, pe care l-a ajutat să ajungă la tron.
- Asa; Iezechia, Iosia şi Ioachim, regii cei mai importanţi din Iuda, care au apărat regatul ş au instituit o serie de reforme politice şi religioase.
- Hilchia; arhiereu în timpul lui Iosia. El a descoperit "cartea legii".
- Gheladia, căpetenie peste evreii rămaşi în Iuda după cucerirea babiloneană pentru puţin timp.
[modifică] Profeţi
Printre cei mai importanţi profeţi din Iuda se numără:
- Amos, s-a născut în Iuda dar a profeţit în Israel
- Habacuc, din tribul lui Levi
- Isaia, nepotul de frate al regelui Amasia
- Ieremia
- Ioel
- Micah
- Zaharia
[modifică] Regii Iudei
| Datele lui Albright | Datele lui Thiele | Datele lui Galil | Nume comun/biblic | Nume regal şi originar | Note |
|---|---|---|---|---|---|
[modifică] Casa lui David |
|||||
| 1000–962 | 1010–970 | David | דוד בן-ישי מלך ישראל David ben Yishai, Melekh Ysr’el |
A domnit asupra Israelului şi Iudei în Ierusalim 33 de ani şi 7 ani în Hebron, în total 40 de ani. A murit din cauze naturale. | |
| 962–922 | 970–931 | Solomon | שלמה בן-דוד מלך ישראל Shelomoh ben David, Melekh Ysr’el |
A domnit 40 de ani asupra Israelului şi Iudei. A murit din cauze naturale Fiul lui David şi al Batşebei; drepturile sale la succesiune au fost disputate cu fratele său vitreg mai mare Adonia. |
|
| 922–915 | 931–913 | 931–914 | Roboam | רחבעם בן-שלמה מלך יהודה Rehav’am ben Shlomoh, Melekh Yehudah |
Domnit peste Iuda 17 ani. Fiul lui Solomon şi al Naamei Amonita. A murit din cauze naturale. |
| 915–913 | 913–911 | 914–911 | Abia | אבים בן-רחבעם מלך יהודה ’Aviyam ben Rehav’am, Melekh Yehudah |
A domnit 3 ani în Iuda şi a avut parte de o moarte bună. Este fiul lui Roboam şi al Maacăi, fiica lui Abesalom. |
| 913–873 | 911–870 | 911–870 | Asa | אסא בן-אבים מלך יהודה ’Asa ben ’Aviyam, Melekh Yehudah |
A domnit în Iuda 41 de ani. Fiul lui Abia şi al Anei, din neamul lui Abesalom. A murit boalnav de picioare. |
| 873–849 | 870–848 | 870–845 | Iosafat | יהושפט בן-אסא מלך יהודה Yehoshafat ben ’Asa, Melekh Yahudah |
A domnit peste Iuda 25 de ani; a murit din cauze naturale. Fiul lui Asa şi al Azubei, fiica lui Şilhi. Făcut pace cu Regatul Israel. |
| 849–842 | 848–841 | 851–843 | Ioram | יהורם בן-יהושפט מלך יהודה Yehoram ben Yehoshafat, Melekh Yahudah |
A domnit 8 ani în Iuda. Fiul lui Iosafat. A făcut o alianţă politică cu Israelul. A murit din cauza unei boli în fază avansată la stomac. |
| 842–842 | 841–841 | 843–842 | Ohozia | אחזיהו בן-יהורם מלך יהודה ’Ahazyahu ben Yehoram, Melekh Yehudah |
A domnit un an în Iuda. Fiul lui Ioram şi al Ataliei. Ucis de Iehu, care a uzurpat tronul în Israel. |
| 842–837 | 841–835 | 842–835 | Atalia | עתליה בת-עמרי מלכת יהודה ‘Atalyah bat ‘Omri, Malkat Yehudah |
Sora lui Ahab al Israelului şi nevasta lui Ioram. A domnit 6 ani peste Iuda. Ucisă de garda moştenitorului de drept a tronului, din ordinul preotului Iehoiada. |
| 837–800 | 835–796 | 842–802 | Ioaş | יהואש בן-אחזיהו מלך יהודה Yehoash ben ’Ahazyahu, Melekh Yehudah |
A domnit în Iuda 40 de ani. Fiul lui Ohozia şi al Ţibiei, din Beer-Şeba. Ucis de slugile sale Iozacar, fiul lui Şimeat şi Iozabad, fiul lui Şomer. |
| 800–783 | 796–767 | 805–776 | Amasia | אמציה בן-יהואש מלך יהודה ’Amatzyah ben Yehoash, Melekh Yehudah |
Fiul lui Ioaş şi al Ioadinei. Domnit peste Iuda 29 de ani. Omorât în Lachiş de slugile sale. |
| 783–742 | 767–740 | 788–736 | Azaria (Ozia) |
עזיה בן-אמציה מלך יהודה ‘Azaryah ben ’Amatzyah, Melekh Yehudah |
A domnit 52 de ani în Iuda. Fiul lui Amasia şi al Iecolei. A murit de lepră. George Syncellus a scris că Prima Olimpiadă a avut loc în al 48-lea an al domniei lui Azaria. |
| 742–735 | 740–732 | 758–742 | Ioatam | יותם בן-עזיה מלך יהודה Yotam ben ‘Uziyah, Melekh Yehudah |
A domnit în Ierusalim peste Iuda 16 ani. Fiul lui Azaria şi al Ieruşei, fiica lui Ţadoc. A purtat război cu Raţon, regele Siriei. A murit din cauze naturale. |
| 735–715 | 732–716 | 742–726 | Ahaz | אחז בן-יותם מלך יהודה ’Ahaz ben Yotam, Melekh Yehudah |
A domnit 16 ani în Iuda. Fiul lui Ioatam. S-a luptat cu Raţon al Siriei şi Pecah al Israelului, dar a fost salvat de Tiglatpalassar III, rege Asiriei, căruia i-a plătit tribut. A murit din cauze naturale. |
| 715–687 | 716–687 | 726–697 | Iezechia | חזקיה בן-אחז מלך יהודה Hizqiyah ben ’Ahaz, Melekh Yehudah |
Fiul lui Ahaz şi al Abiei, fiica lui Zaharia. A domnit în Iuda 29 de ani. A murit din cauze naturale. Contemporan cu Sennaherib al Asiriei şi Merodac Baladan al Babilonului. |
| 687–642 | 687–643 | 697–642 | Manase | מנשה בן-חזקיה מלך יהודה Menasheh ben Hizqiyah, Melekh Yehudah |
Fiul lui Iezechia şi al Hefţibahei. Domnit în Iuda 55 de ani. A murit din cauze naturale. Menţionat în scrierile asiriene ca fiind contemporan cu Asarhadon. |
| 642–640 | 643–641 | 642–640 | Amon | אמון בן-מנשה מלך יהודה ’Amon ben Menasheh, Melekh Yehudah |
A domnit doi ani în Iuda, fiul lui Manase şi al Meşulemetei, fiica lui Haruţ din Iotba. Ucis de slugile sale pentru că se închina la idoli. |
| 640–609 | 641–609 | 640–609 | Iosia | יאשיהו בן-אמון מלך יהודה Yo’shiyahu ben ’Amon, Melekh Yehudah |
Fiul lui Amon şi al Adaiei din Boţcat. A domnit în Iuda 31 de ani. În timpul lui a fost descoperită "cartea legii", probabil Deuteronomul. A fost lovit de o săgeată în timpul unei lupte cu Nechao al II-lea al Egiptului şi a murit în drum spre Ierusalim. |
| 609 | 609 | 609 | Ioahaz (Ahaz) |
יהואחז בן-יאשיהו מלך יהודה Yeho’ahaz ben Yo’shiyahu, Melekh Yehudah אחז בן-יאשיהו מלך יהודה ’Ahaz ben Yo’shiyahu, Melekh Yehudah |
A domnit 3 luni în Iuda; fiul lui Iosia şi al Hamutalei, fiica lui Ieremia din Libna. Detronat de Nechao al II-lea al Egiptului, care l-a dus în exil în Ribla, în ţara Hamat şi l-a pus rege în Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz. |
| 609–598 | 609–598 | 609–598 | Ioachim (Eliachim) |
יהויקים בן-יאשיהו מלך יהודה Yehoyaqim ben Yo’shiyahu, Melekh Yehudah |
Fiul lui Iosia şi al Zebudei, fiica lui Pedaia din Ruma. A domnit 11 ani în Iuda. A murit din cauze naturale, în timpul lui Evil-Merodac al Babilonului. Bătălia de la Carchemiş s-a petrecut în al patrule an al lui Ioachim, care a fost de partea Egiptului. A abdicat în al optulea an al domniei lui Nabucodonosor al Babilonului. |
| 598 | 598 | 598–597 | Iehonia | יהויכין בן-יהויקים מלך יהודה Yehoyakhin ben Yehoyaqim, Melekh Yehudah יכניהו בן-יהויקים מלך יהודה Yekhonyahu ben Yehoyaqim, Melekh Yehudah |
Fiul lui Ioachim şi al Nehuştei, fiica lui Elnatan din Ierusalim. A domnit peste Iuda 3 luni şi 10 zile. Ierusalimul a fost capturat de Nabucodonosor, care l-a deposedat pe Iehonia pe 16 martie 597 î.Hr. şi l-a dus la Babilon, unde a murit. |
| 597–587 | 597–586 | 597–586 | Sedechia (Matania) |
צדקיהו בן-יהויכין מלך יהודה Tzidqiyahu ben Yo’shiyahu, Melekh Yehudah |
A domnit peste Iuda din Ierusalim 11 ani; fiul lui Iosia şi al Hamutalei, fiica lui Ieremia din Libna. A făcut a doua revoltă împotriva lui Nabucodonosor. Ierusalimul a fost capturat pe 9 aprile 586, iar lui Sedechia i-au fost scoşi ochii. Tot Levantul (inclusiv Iuda şi Israel) a fost cucerit de către babilonieni, care l-au transformat într-o provincie. |
[modifică] După cucerirea Babilonului
După cucerirea Babilonului de către perşi, evreii s-au întors acasă. Ei au pornit reconstrucţia Templului din Ierusalim, dar au fost opriţi de către popoarele străine aşezate în Israel de către Babilon şi Asiria. Reconstrucţia Templului şi a Ierusalimului a reînceput după moartea lui Artaxerxe, regele Persiei, sub conducerea lui Zorobabel. Date despre poporul evreu după căderea Babilonului se găsesc în cărţile Isaia - Maleahi din Biblie.
În anul 332 î.Hr., Alexandru cel Mare cucereşte Iudeea împreună cu întreg Imperiul Persan. După moartea sa, Iudeea devine un câmp de luptă între Egiptul Ptolemeilor şi Siria Seleucizilor, fiind în final cucerită de sirieni.
[modifică] Macabeii
Articol principal:Macabei
În jurul anului 162 î.Hr., Macabeii, o familie din Iudeea, creează în urma unei revolte împotriva Seleucizilor un stat iudei independent, Regatul Hasmonean. Dar din 63 î.Hr., romanii, conduşi atunci de Pompei, se implică tot mai mult în politica hasmoneană, sfârşind prin a distruge statul Hasmonean şi a pune la conucerea iudeilor pe Irodieni, care erau vasali Romei.
[modifică] Provincia romană Iudeea
Octavian Augustus a cucerit Iudeea în anul 6 d.Hr., transformând-o în Provincia Iudeea. Irodienii au rămas la conducere ca un paravan pentru romani până în 66, când a izbucnit revolta iudeilor.
Revolta iudeilor a ţinut patru ani, sfârşind prin cucerirea cetăţii Masada de către romani şi pustiirea Ierusalimului, dimpreună cu distrugerea Templului lui Solomon. Iudeea a fost transformată într-o provincie condusă de guvernatori romani, iar din 135 d.Hr. s-a numit Palestina, pentru a încerca să elimine cultura evreiască şi mai nou creştină.
[modifică] Cronologie
- cca. 931 î.Hr.: Regatul Unit al Israelului şi Iudei se împarte în două: Regatul Israel şi Regatul Iuda.
- aprox. 926 î.Hr.: Regele Şişac al Egiptului pradă Ierusalimul şi fură tot aurul strâns de David şi Solomon.
- cca. 911 î.Hr.: Asa devine rege al Iudei. El anexează diferite teritorii şi fortifică puterea statului.
- cca. 870 î.Hr. - 842 î.Hr.: Perioadă temporară de pace cu Israelul.
- cca. 851 î.Hr. - 843 î.Hr.: Iuda pierde Edomul şi cetatea Libna.
- între 805 î.Hr. - 776 î.Hr.: Ierusalimul este prădat de Ioaş, regele Israelului.
- 742 î.Hr. - 725 î.Hr.: Iuda devine vasală Asiriei, în timp ce Israelul este cucerit de aceştia din urmă.
- aprox. 725 î.Hr.: Iezechia îl învinge pe Sennacherib.
- 622 î.Hr.: Regele Iosia descoperă "cartea legii", probabil Deuteronomul lui Moise, după care iniţiază o serie de reforme religioase.
- 609 î.Hr.: Iosia este ucis la Meggido, în bătălie cu Nechao al II-lea al Egiptului, iar fiul său, Ioahaz, după trei luni de domnie, este dat jos de către Nechao care îl pune rege pe Ioachim, un alt fiu al lui Iosia, care devine vasal Egiptului.
- 598 î.Hr.: Ioachim este detronat în urma bătăliei de la Carchemiş de către Nabucodonosor al Babilonului.
- 586 î.Hr.: Nabucodonosor cucereşte Ierusalimul, distrugând Templul lui Solomon şi luând mare parte din populaţie în exil. Regatul Iuda este distrus.
- 539 î.Hr.: Cyrus al II-lea cel Mare al Persiei cucereşte Babilonul şi îi eliberează pe evrei din exil.
- 539 î.Hr. - 530 î.Hr.: Templul din Ierusalim este reconstruit.
- 332 î.Hr.: Alexandru cel Mare cucereşte Iudeea împreună cu restul Imperiului Persan.
- 305 î.Hr. - 198 î.Hr.: Iudeea este stăpânită de către Egiptul Ptolemaic.
- 198 î.Hr. - 141 î.Hr.: Seleucizii preiau conducerea în Iudeea de la Egipt.
- 170 î.Hr.: Începe revolta Macabeilor.
- 141 î.Hr.: Macabeii întemeiază Regatul Hasmonean în Iudeea şi Israel.
- 63 î.Hr.: După cucerirea Siriei, Pompei şi alţi romani se implică tot mai mult în politica statului Hasmonean.
- 37 î.Hr.: Regatul Hasmonean este distrus de către romani, care pun peste iudei pe Irodieni.
- 1 d.Hr./3 d.Hr.: Iisus Hristos se naşte în Betleem, la sud de Ierusalim.
- 6 d.Hr.: Octavian Augustus încorporează Iudeea în Imperiul Roman. Irodienii rămân doar ca un paravan.
- 33 d.Hr.: Iisus Hristos este răstignit de către romani.
- 66 d.Hr.: Irodienii sunt înlocuiţi de guvernatori romani după ce evreii se revoltă.
- 70 d.Hr.: Templul din Ierusalim este distrus de către romani. Iudeea este transformată în Provincia Iudeea.
- 73 d.Hr.: Cetatea Masada este cucerită, după un asediu de 3 ani, de către romani, care găsesc pe toţii locuitorii morţi. Revolta evreilor este înăbuşită.
- 135 d.Hr.: Romanii redenumesc Provincia Iudeea în Palestina (de la Filistia, Ţara Filistenilor), pentru a încerca să elimine naţionalismul evreu.
- 395 d.Hr.: Imperiul Roman se împarte în două: Imperiul Roman de Apus şi cel de Răsărit, care păstrează Iudeea.
- 638: Odată cu cucerirea arabă, se pierde noţiunea de "Iudeea", şi se păstrează cea de "Ţara Sfântă", locul de naştere al poporului evreu.
[modifică] Vezi şi
|
|||||||||||
