Comuna Măgura Ilvei, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Măgura Ilvei
—  comună  —
Map
Măgura Ilvei (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°21′38″N 24°48′54″E ({{PAGENAME}}) / 47.360549°N 24.815095°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud


ReședințăMăgura Ilvei
Sate componenteMăgura Ilvei, Arșița

Guvernare
 - PrimarValer Avram[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total54,02 km²
Altitudine554 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.957 locuitori
 - Densitate69 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Măgura Ilvei (în maghiară: Magura, Ilvamagura) este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Arșița și Măgura Ilvei (reședința).

Comuna a fost reorganizată prin Legea Nr. 262 din 13 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial Nr. 434 din 19 iunie 2003.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Măgura Ilvei

     Români (87,53%)

     Romi (8,53%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (3,93%)



Componența confesională a comunei Măgura Ilvei

     Ortodocși (88,81%)

     Penticostali (6,18%)

     Alte religii (0,92%)

     Necunoscută (4,09%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Măgura Ilvei se ridică la 1.957 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.821 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,53%), cu o minoritate de romi (8,53%), iar pentru 3,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,81%), cu o minoritate de penticostali (6,18%), iar pentru 4,09% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Măgura Ilvei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Valer Avram[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Măgura Ilvei6      
Partidul Național Liberal4      
Partidul Mișcarea Populară1      

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica ortodoxă din satul Arșița
  • Biserica ortodoxă din satul Măgura Ilvei
  • Izvorul de apă minerală "Borcutul de pe valea Trăistii"
  • Izvorul de apă minerală "Borcutul de pe valea Borcutului”
  • Munții Rodnei
  • Pasul Rotunda

Pagina oficială de facebook a comunei Măgura Ilvei

Din vechime și până în anul 1440 teritoriul comunelor Maieru, Măgura, Poiana și Ilva Mare au făcut parte din hotarul localității Rodna. Maieru s-a desprins de Rodna și a devenit unitate administrativă separată, având în perimetrul său viitoarele sate Măgura Ilvei, Poiana Ilvei și partea de vest a Ilvei Mare. Așadar, din punct de vedere administrativ Valea Ilvei a aparținut din totdeauna de "Ținutul Rodnei" de care țineau toate satele de pe Someș până la Mocod, inclusiv văile laterale Rebra, Sălăuța, Zagra.

Certificatul de naștere al comunei Măgura Ilvei este datat cu anul 1762, odată cu Ilva Mare, așa cum reiese din consripția militară din anul 1763/64, privind localitățile militarizate din Valea Rodnei de Curtea -Imperială Vieneză în cursul anului 1762. Localitățile de pe Valea Ilvei s-au constituit ca unități administrative separat de Maieru, Ilva Mare și Rodna, în condițiile favorabile militarizării Văii Rodnei. Măgura era numită în vorbirea populară "După Măgură", pentru că măierenii așezați aici cu secole în urmă, de câte ori mergeau ori veneau din acest loc înainte de a se forma comuna spuneau că merg "După Măgură" - adică după dealul Măgura Caselor care străjuiește ca un turn de control, de graniță între Valea Someșului și Valea Ilvei, între Maieru și Măgura Ilvei.

În anul 1909 romancierul Liviu Rebreanu se angajează ajutor de notar în Măgura Ilvei. Comuna a fost reorganizată prin Legea Nr. 262 din 13 iunie 2003

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]