Ordinul cistercian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ordinul cistercian
Arms of Ordo cisterciensis.svg
Blazon
Nume oficial Cistercienses
Nume popular Cistercieni
Fondator Robert de Molesme, Abbaye de Cîteaux
Data înființării 1098
Apartenența Biserica Catolică
Sigla OCist
Statut canonic Ordin religios monahal
Vestimentație Îmbrăcăminte monahală albă cu scapular negru
Ramura femenină/masculină Cisterciene
Sit oficial http://www.cistercensi.info

Cruce2.gif Ordine religioase


Ordinul cistercian (în latină Ordo Cisterciensis, acronim Ocist) este un ordin călugăresc catolic.

Nucleul ordinului l-au constituit călugării mănăstirii benedictine din Cîteaux (în latină Cistercium) din Franța, care sub conducerea abatelui Robert de Molesme s-au decis în anul 1098 să respecte cu cea mai mare strictețe regula Sfântului Benedict, așa cum a fost scrisă de acesta în anul 540.

Numele ordinului provine de la denumirea latină a localității Cîteaux („Cistercium”).

Larga răspândire a cistercienilor a început sub conducerea sfântului Bernard de Clairvaux (Saint Bernard).

Cistercienii au răspândit un stil arhitectonic simplu și sobru inspirat din formele romanicului matur, în contrast cu programul arhitectural difuzat de benedictinii de la Cluny, mult mai elaborat.

Ordinul cistercian pe teritoriul de azi al României[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul de astăzi al României au funcționat două mănăstiri cisterciene: una la Igriș, în județul Timiș și alta la Cârța, în județul Sibiu. Mănăstirea Igriș a fost fondată în anul 1179, de Ana de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originară din Franța. Mănăstirea a fost întemeiată ca abație-filie a mănăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny, fiind locuită inițial de călugări veniți tot din Franța. Mănăstirea Cârța a fost înființată în 1205-1206, de călugări de la Igriș, ca filie a acelei mănăstiri de la Igriș.

La mănăstirea din Igriș s-au pus bazele primei biblioteci cunoscute pe teritoriul României. Din nefericire, Mănăstirea Igriș a fost distrusă în timpul marii invazii a tătarilor din 1241 și nu a mai fost refăcută.

Mănăstirea Cârța a reușit să se refacă după invazia din 1241, însă a fost desființată la ordinul regelui Matia Corvin, la 27 februarie 1474.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Leopold Janauschek, Originum Cisterciensium Tomus Primus in quo praemissis congregationum domiciliis adjectisque tabulis chronologico-genealogicis veterum abbatiarum a monachis habitatarum fundationes ad fidem antiquissimorum fontium primus descripsit, Vindobonae (Viena) 1877.
  • Adrian Dragoș Defta, Cistercienii, Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 144 de pagini, ISBN 978-973-141-535-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]