Dârlos, Sibiu

Coordonate: Coordonate: 46°11′23″N 24°24′51″E / 46.18972, 24.4141746°11′23″N 24°24′51″E / 46.18972, 24.41417
Dârlos
— Sat —
Altarul bisericii evanghelice, datat 1633
Dârlos Localizarea satului pe harta României
Dârlos Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Dârlos
Atestare	1317

Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	557090
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Dârlos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
modifică

Dârlos, mai demult Dărloș (în dialectul săsesc Durles, în germană Durles, Durlasch, în maghiară Darlac, Darlasz, Darlóc) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Dârlos.

Așezare [modificare]

Localitatea este situată la 4 km de Mediaș, pe malul drept al râului Târnava Mare.

Istoric [modificare]

Menționată pentru prima oară în scris în anul 1317 drept Possesio Darlaz, localitatea există încă din secolul al III-lea î.Hr.

Biserica evanghelică [modificare]

În prima jumătatea a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. Biserica Evanghelică-Luterană, frumos exemplar de arhitectură gotică târzie (sec.XVI), cu o singură navă și cu un cor cu două travee sprijinite de contraforți, a fost construită în stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murala de pe fațadele corului: scene din patimile lui Isus si Sf.Cristofor, de mari dimensiuni (sec.XVI, inainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite in pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii^[2].

Fortificația [modificare]

Disparută în zilele noastre, fortificația poate fi doar dedusă din topologia locului. O gravură din secolul al XIX-lea înfățișa biserica înconjurată de o curtină și se pare că la începutul secolului al XX-lea se păstra încă o parte a incintei, cu cămări de provizii.

Obiective memoriale [modificare]

Parcela eroilor români din cele două războaie mondiale este amplasată în cadrul cimitirului din localitate și are o suprafață de 150 mp. În această parcelă sunt înhumați 18 eroi, în morminte individuale.

Personalități locale [modificare]

Visarion Roman (1833 - 1885), publicist, om politic, membru corespondent al Academiei Române.
Ilarie Chendi (1871 - 1913), critic literar, publicist.
Ioan Moraru (1927 - 1989), medic, ales post-mortem membru al Academiei Române, copreședinte al organizației internaționale "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear" (International Physicians for the Prevention of Nuclear War), alături de Mihail Kuzin (URSS) și Bernard Lown (SUA) - Organizația a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 1985 ^[3]