Paloș, Brașov

Paloș
—  Sat  —
Paloș Localizarea satului pe harta României
Paloș Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°7′16″N 25°14′4″E
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Cața
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	507043
Prefix telefonic	+40 x59
Paloș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)

Paloș, mai demult Palăș (în dialectul săsesc Kenengderf, în germană Königsdorf, în traducere "Sat crâiesc", în maghiară Pálos) este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România. In perioada colonizãri sașilor în Transilvania, regii maghiari i-au așezat pe sași în ținutul dintre Orăștie și Homorod. Teritoriul unde s-au stabilit sașii sa numit ,,Ținutul Crăiesc,,. Tot în aceași perioada sunt colonizați și secuii . Aceste populații au fost adușe în Transilvania cu scopul de a apăra granița estică a regatului Ungariei. Cea mai veche atestare documentară este din anul 1213 când regele Ungariei, Andrei II trimite o oaste de sași, români, secui și pecinegi, condusă de Joachim comitele Sibiului, în ajutorul lui Borilă pentru a înăbuși o răsoală la Vidim. Deci putem deduce că cei care au ființat satul Paloș au fost sașii. Ulterior, datorită epidemiilor de holeră, a pământului slab productiv din hotarul satului, sașii au părăsit satul. Satul Paloș cu moșia satului au fost dăruit grofilor maghiari care au adus in sat și iobagi secui pe lângă cei români. Inițial vatra satului se afla în apropierea dealului Gherghelău, la locul numit ,,La Plute,,. Datorită deselor invazii tătărești s-a hotărât strămutarea satului în locul unde se află azi. In legătură cu denumirea satului s-au păstrat mai multe legende. Una dintre ele este legată de stabilirea unor călugări palestinieni (palosi rend)care aveau o mănăstire sub dealul Chilia. O altă legendă ne duce la vechiul sat de lângă Gherghelău, unde la locul numit Gorgan, a fost înhumat un prinț străin, a cărui paloș a fost adus odată cu strămutarea satului. Prima atestare documentară a satului Paloș este din anul 1583 într-un act de litigiu funciar. Biserica veche ortodoxă din lemn, construită in jurul anului 1811 se situa pe dealul cimitirului ortodox. Nemeșii secui au ridicat o biserică în locul unde se află casa lui Babeț. Biserica secuilor a fost dărîmată de o ghiulea de tun, în anul 1849, trasă de pe dealul Brânzii. Mulți secui au fost îngropați sub dărâmături. Cei rămași au părăsit satul refugiîndu-se în Secuime. Secuii locuiau pe Ulița Secuilor (Pe Luncă) și erau iobagi care alături de iobagii români trudeau pe moșia grofului. Astăzi satul Paloș este locuit în mare majoritate de români care păstrează cu sfințenie frumosul port popular și vechile tradiții. Satul Paloș, asemenea satelor din jur, este un sat îmbătrânit. Din mândrul sat denumit ,,Mica Americă,, nu a rămas decât amintirea vremurilor de glorie. Tineretul în perioada colectivizării a plecat la oraș, iar bătrânii se duc pe rând pe dealul cimitirului să doarmă somnul de veci.

• Dicționar de localități din Transilvania